Vita de Vie

Mana vitei de vie – Plasmopara viticola

Boala este originara din America de Nord, unde a fost observata inca din anul 1834. Datorita schimburilor comerciale, mana a fost introdusa in Europa, mai intai in Franta, unde primele infectii au fost constatate in anul 1878 si din aceasta tara s-a raspandit peste tot cu mare rapiditate, determinand impreuna cu filoxera pagube considerabile plantatiilor viticole. La noi in tara boala a aparut in 1887 in pogdoriile din Buzau. Pagubele produse de mana sunt foarte mari, nu numai in anul cand boala se manifesta cu intensitate, ci si in anii urmatori. Pierderile de recolta din cauza acestei boli pot varia de la 10% pana la 70-80%, in functie de conditiile climatice din anul respectiv. Vinurile provenite din viile manate sunt acide, cu un procent foarte mic de alcool (datorita unei cantitati reduse de zahar in must), fara buchet si se imbolnavesc de „balosire”.

Simptome: Atacul de mana se manifesta pe toate organele aeriene ale vitei de vie: frunze, lastari tineri, carcei, flori, ciorchini si boabe.

Atacul pe frunze: Frunzele pot fi atacate dupa ce ating o suprafata de 10-25 cm² si pana ce imbatranesc, cand practic manifesta o rezistenta sporita la mana. Petele de mana pe frunze au aspect variat in functie de momentul cand se produce infectia.
In primavara petele sunt de culoare galbena-untdelemnie, au un contur difuz, atingand dimensiuni ce variaza de la cativa mm la cativa cm (stadiul petelor untdelemnii). Cu timpul, centrul acestor pete se brunifica, frunzele luand un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Pe partea inferioara a frunzei in dreptul petelor se constata prezenta unui puf albicios, alcatuit din miceliul si sporii ciupercii. In functie de conditiile climatice (temperatura ridicata in jur de 20-22°C si umiditate accentuata), ce determina o evolutie rapida , faza de pete untdelemnii nu mai apar, iar frunzele nu mai prezinta pe fata inferioara acel puf albicios, caracteristic.
La soiurile cu struguri rosii sau negri, petele de mana sunt inconjurate de un inel visiniu, iar la cele rezistente fata de aceasta boala petele se brunifica, iau o forma colturata si sunt limitate de nervuri. Catre toamna, cand frunzele devin mai rezistente, in urma infectiilor apar pete mici, colturoase de 1-2 mm in diametru, in dreptul carora tesuturile se brunifica, in timp ce restul frunzei ramane de culoare verde. Aceasta forma de atac se numeste „pete de mozaic”. In aceasta faza ciuperca nu mai produce pe partea inferioara a limbului puf alb.

Lastarii ierbacei si carceii atacati prezinta pete alungite de culoare bruna, care pe timp umed se acopera cu un puf albicios, alcatuit din masa de miceliu cu spori. Pe lastarii mai evoluati si lignificati, atacul de mana apare sub forma unor pete alungite de culoare bruna, ce apar in preajma nodurilor, in dreptul carora scoarta este moarta. Coardele atacate nu se matureaza.

Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos in anii cu precipitatii abundente. Infectia are loc prin cozile inflorescentelor, prin flori sau prin partea mai dezvoltata a coditei boabelor. Ciorchinii mici, pe timp umed se ingalbenesc si se acopera cu miceliu si spori de culoare alba sau se brunifica si se usuca pe timp secetos. Bobitele se acopera cu un puf albicios format din miceliu si spori, deoarece boabele tinere neacoperite de stratul ceros, permit iesirea miceliului in exterior. Infectia pe boabe continua si dupa ce boabele sunt mai mari si acoperite cu stratul ceros, ciuperca patrunzand prin partea latita a coditei bobului cat si prin diferite rani produse de insecte sau grindina. Boabele atacate se brunifica , se zbarcesc si uneori se desprind de pe ciorchine si cad cu usurinta. Formarea miceliului si a sporilor are loc intr-un timp relativ scurt (6-10 ore), daca umiditatea atmosferica este ridicata (95-100%) si temperatura este cuprinsa intre 18-24°C. Catre toamna, in frunzele mozaicate, ciuperca formeaza organele de rezistenta si de iernare. Acestea sunt sferice, brune, prevazut cu un perete gros.

Agentul patogen: In primavara, sporii de rezistenta ai ciupercii Plasmopara viticola germineaza la suprafata solului imbibat cu apa, la temperaturi de peste 10°C (maxima fiind de 32°C, iar optimum de 22-23°C). In timpul germinarii, sporul crapa, iar din interior apare un filament micelian cu spor mare, ce va cadea pe sol. In timpul ploilor din primavara, sporii ce plutesc pe apa din jurul butucilor sunt proiectati pe partea inferioara a frunzelor, produc filamente de infectie ce patrund in tesuturile plantei-gazda prin stomate.
Dupa ce se produc infectiile primare, urmeaza perioada de hranire a ciupercii in frunza, in timpul careia pe frunze apar pete galbene-untdelemnii. Manifestarea bolii este marcata de aparitia miceliilor (puf alb) ce poarta spori. Sporii sunt luati de curentii de aer si dusi la distante mari. Ei isi pot pastra viabilitatea timp de 7-8 zile. Ajunsi pe organele vitei de vie, dupa ce stau in picaturile de apa, sporii produc filamente de infectie ce patrund prin stomate (deschiderile naturale ale frunzei). Tratamentele chimice trebuie aplicate numai in timpul perioadei de incubatie, pentru ca la aparitia miceliului si a sporilor, cand in mod sigur exista pericolul unei noi infectii, organele vitei de vie sa fie acoperite cu o pelicula de substanta care sa le protejeze. Spre toamna, dupa efectuarea ultimei contaminari secundare, ciuperca formeaza sporii de rezistenta, sub forma carora ciuperca ierneaza.

Prevenire si combatere: Se recomanda drenarea terenurilor care retin puternic apa, araturi adanci pentru ingroparea frunzelor mozaicate care contin oospori, distrugerea buruienilor. Tratamente chimice se pot efectua cu Antracol 70 WP (0.2-0.3%), CoppermaxCurzate Manox (2.5 kg/ha), Dithane M45 (0.2%), Equation Pro (0.4 kg/ha), Folpan 80 WDG (1.5 kg/ha), Mikal Flash (3 kg/ha), Shavit F 72 (2 kg/ha).


Putregaiul cenusiu al strugurilor – Botryotinia fuckeliana

Boala se intalneste in toate tarile unde se cultiva vita de vie, distrugand toamna o buna parte din recolta, indeosebi in anii cu precipitatii abundente. Pagube importante se produc si pe butasii altoiti, in perioada fortatarii, in scoala de vite, precum si in timpul stratificarii vitelor.

Simptome: Putregaiul cenusiu se manifesta mai putin pe frunze, lastari si ciorchini tineri, dar foarte frecvent pe boabele mature, aproape de cules. Pe frunze apar pete galbui la inceput, care apoi devin rosietice, in dreptul lor, pe ambele fete ale limbului se dezvolta un puf cenusiu, pulverulent, constituit din fructificatiile ciupercii.
Frunzele puternic atacate se rasucesc, se desprind si cad de pe lastari. Pe lastari boala se dezvolta numai in conditii de umiditate ridicata. Infectia incepe de la noduri, unde apar pete albicioase sau galbui-deschis, care avanseaza de-a lungul internodurilor. Tesuturile atacate se acopera cu un puf cenusiu, asemanator cu cel de pe frunze. Uneori, in acest puf, se formeaza corpuri negre, mici, ovoide, care sunt sclerotii ciupercii.
Butasii altoiti pusi la stratificat in nisip umed sunt atacati la punctul de altoire, unde se dezvolta sclerotii ciupercii, care impiedica sudura dintre altoi si portaltoi.
Atacul cel mai pagubitor este pe boabe in timpul maturarii. La inceput, pe suprafata lor se observa pete mici, care se maresc repede patrunzand si in interiorul pulpei bobului. Petele sunt galben-cenusii sau rosii-violacei. Boabele infectate se inmoaie, crapa si se acopera cu un puf abundent, cenusiu-brun, pulverulent, care se extinde de la un bob la altul, cuprinzand intreg ciorchinele, mai ales la soiurile cu boabe dese. Boala este favorizata de intepaturile insectelor, de prezenta ranilor produse de grindina, cat si de craparea pielitei bobitelor in parga, fenomen frecvent in timpul ploilor de toamna. Din strugurii atacati se obtin vinuri slabe, cu o cantitate scazuta de alcool si care nu se preteaza la invechire si tragere la sticle.

In anumite zone, pe anumite soluri, pe anumite soiuri, ciuperca produce si asa numitul „putregai nobil”, care sporeste concentratia in zahar a fructelor, deoarece miceliul ciupercii consuma o cantitate de apa din boabe. Fructele atacate au o culoare vinetie, sunt mumifiate, iar pe suprafata lor nu se mai formeaza sporulatia ciupercii. Mustul obtinut are o aroma deosebit de placuta, iar concentratia ridicata in zahar duce la obtinerea de vinuri licoroase, tari, de o calitate deosebita. Acest „putregai nobil”, dorit de viticultori, scade insa productia de struguri cu peste 40%.

Agentul patogen: Atacul ciupercii Botryotinia fuckeliana este favorizat de o umiditate ridicata (peste 80%) in perioada de coacere a strugurilor si de temperatura cuprinsa intre 25-28º C. Atacuri intense se produc dupa ploi abundente insotite de grindina. Pe organele atacate ciuperca formeaza microscleroti, negri, rigizi, de forma neregulata. Patogenul se transmite de la un an la altul prin scleroti, miceliu de rezistenta de pe cordele atacate si prin conidii, care pot supravietui la temperaturi scazute. Agentul patogen patrunde activ prin cuticula sau pasiv prin ranile plantei.

Prevenire si combatere: Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente de vita de vie, combaterea insectelor care produc rani pe fructe, culegerea timpurie a viilor in toamnele ploioase si calde.

Tratamentele cu fungicide se vor face imediat dupa scuturarea petalelor, cand ciorchinii capata forma caracteristica soiului, la intrarea in parga si cu 3 saptamani inainte de recoltare.

Fungicidele recomandate sunt: Chorus 75 (0.5 kg/ha), Dithane M45 (0.2%), Folpan 80 WDG (1.5 kg/ha), Rovral 500 SC (1 l/ha), Shavit (2 kg/ha), Teldor 500 SC ( 0.8-1 l/ha), Bravo, Ortiva.


Scurt-nodarea vitei de vie produsa de virusul Grapevine fanleaf virus

Plantele atacate prezinta lastarii slabi dezvoltati, cu internodurile scurte, dispuse in zig-zag. De asemenea, planta are un aspect stufos datorita dezvoltarii haotice a lastarilor. Frunzele sunt slab dezvoltate, deformate si au aspectul unui evantai. Uneori, pe organele atacate, apar pete cu aspect uleios, ce imprima un aspect mozaicat. In caz de atac sever, strugurii raman mici si nu se matureaza. Virusul se transmite prin altoire, prin contactul dintre radacini si prin nematozi.

Metode de prevenire si combatere:

  • utilizarea materialului de plantat sanatos;
  • combaterea nematozilor din sol. Exemple de produse: Basamid;

Mozaicul nervurian al vitei de vie produs de Grapevine vein mosaic virus

Simptomele caracteristice ale acestei boli sunt reprezentate de ingalbenirea nervurilor frunzelor. Astfel, frunza prezinta un aspect mozaicat. Cresterea plantelor nu este afectata. Aceasta boala se raspandeste doar prin altoire, marcotaj sau butasire.

Metode de prevenire si combatere:

  • utilizarea materialului de plantat sanatos;

Rasucirea frunzelor produsa de Grapevein leaf roll virus

Plantele atacate de acest virus prezinta o stagnare severa in crestere. Soiurile cu struguri rosii au frunzele inrosire, iar soiurile cu struguri albi au frunzele ingalbenite. Boala evolueaza iar frunzele se rasucesc de-a lungul nervurilor. Spre toamna, frunzele atacate isi intensifica culoarea specifica (rosu sau galben). In urma atacului, productia scade cantitativ si calitativ, iar plantele sunt sensibile la inghet. Virusul este transmis de catre paduchele testos si prin materialul vegetativ infectat.

Metode de prevenire si combatere:

  • utilizarea materialului de plantat sanatos;
  • eliminarea plantarilor afectate din cultura;

Ingalbenirea aurie (Mycoplasma like organism)

Simptomele sunt prezente pe cativa lastari ai plantei. Frunzele lastarilor atacati se ingalbenesc partial sau total si prezinta un colorat metalic caracteristic. Atacul este insotit de rasucirea si caderea frunzelor. In urma atacului, lastarii sunt sensibil la inghet, strugurii nu se dezvolta uniform si contin o cantitate mica de zahar. Acesta boala este transmisa de o cicada (Scaphoideus littoralis).

Metode de prevenire si combatere:

  • arderea plantelor atacate;
  • aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de cicade;

Cancerul bacterian produs de bacteria Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens

In cazul vitei de vie boala se manifesta pe butuc si coarde, foarte rar pe radacini. Pe butuc se formeza tumori mari specifice, iar pe coarde apar tumori mici cu aspect coraliform. Boala mai este cunoscuta si sub numele de ariceala vitei de vie.

Metode de prevenire si combatere:

  • folosirea de material saditor sanatos;
  • evitarea producerii ranilor in timpul lucrarilor de intretinere;
  • imbaierea radacinilor butasilor timp de 15-20 minute intr-o solutie de: Captan 0.2 % sau Zeama bordeleza 1 %;
  • taierea organelor afectate si aplicarea unui mastic cicatrizant;
  • aplicarea unui tratament primavara devreme cu Zeama Bordeleza 2-3 % sau a produselor pe baza de cupru. Exemple: Coppermax, Captan, Funguran;

Mana produsa de ciuperca Plasmopara viticola

Boala se manifesta pe toate organele plantei. Primavara, pe frunze apar pete untdelemni, cu un contur difuz si o marime variata. Cu timpul, petele se brunifica, iar pe frunze apar arsuri. Pe partea inferioara a frunzelor, in dreptul petelor, apar un puf albicios. Toamna, plantele sunt mai rezistente la atacul acestei boli. Astfel, pe frunze apar pete mici, colturoase, in dreptul carora tesuturile se brunifica. In aceasta perioada, pe fata inferioara a frunzelor nu mai apare puful albicios. Pe lastari ciuperca produce pete alungite, de culoare bruna, in dreptul carora scoarta moare. Ciorchinii atacati raman mici, iar fructele nu se matureaza normal, se zbarcesc si cad cu usurinta. Ciuperca ierneaza sub forma de spori de rezistenta, care vor germina primavara si vor produce filamentele de infectie. Acestea intra in plante prin stomate si produc infectii noi.

Metode de prevenire si combatere:

Fainarea produsa de ciuperca Uncinula necator

Aceasta ciuperca ataca frunzele, lastarii tineri, ciochinii si fructele. Pe frunze, atacul se manifesta prin aparitia unor pete pasloase, alb-cenusii, izolate sau unite, pe care apare o pulbere fina, albicioasa. Lastarii verzi sunt acoperiti de miceliu alb-cenusiu, care devine evolueaza si devine prafos. Atacul pe fructe este frecvent si pagubitor, fiind asemanator cu cel de pe frunze si lastari. Pe timp secetos fructele se sparg, iar ciochinii sunt distrusi. In perioadele umede, fructele atacate se acopera cu un putregai cenusiu. Spre toamna pe organele afectate, isi fac aparitia niste puncte mici negricioase ce reprezinta fructificatiile de rezistenta. Acesta boala isi face aparitia in perioadele calde si secetoase.

Metode de prevenire si combatere:

  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • fertilizare rationala;
  • aplicarea lucrarilor de intretinere corespunzatoare (taiat, legat, etc);
  • taierea si arderea lastarilor afectati;
  • tratamente chimice cu unul din produsele: Folicur Solo, Topas, Shavit, Thiovit Jet;

Antracnoza produsa de ciuperca Elsione ampelina

Aceasta boala isi face aparitia in primavara, inaintea manei si ataca toate organele verzi ale plantei. Pe frunze apar pete mici colturoase in dreptul carora tesuturile devin brune. Boala evolueaza, iar zonele afectate se sfasie, frunzele capatand un aspect ciuruit. Pe lastari apar pete mari, de culoare bruna, marginite de un halou visiniu-inchis. In urma atacului, lastarii nu mai cresc si sunt fragili. Ciuperca ierneaza in scoarta acestora. Atacul pe fructe este destul de pagubos. Bacele se usuca si se zbarcesc pe timp uscat, iar pe timp umed putrezesc.

Metode de prevenire si combatere:

  • pentru inmultire se vor folosi doar lastarii sanatosi;
  • in perioada de repaus vegetativ sau primvara se va aplica un tratamente cu Zeama Bordeleza 3 %;
  • tratamente chimice in vegetatie cu unul din produsele: Captan, Thiovit Jet, Funguran, Coppermax;

Putregaiul alb al radacinilor produs de Rosellinia necatrix

Plantele atacate nu se dezvolta normal, frunzele se ingalbenesc, lastarii nu se dezvolta normal si sunt distrusi de ger. In 2-3 ani de la aparitia primelor simptome, planta moare. Daca se cerceteaza radacina, se observa prezenta unui miceliu albicios. Acesta patrunde pana la maduva si distruge scoarta radacinilor. Boala este frecventa pe terenurile argiloase, umede si ierneaza sub forma de scleroti in sol sau pe radacinile atacate.

Metode de prevenire si combatere:

  • eliminarea plantelor atacate din cultura;
  • radacinile butasilor se vor imbaia inainte de plantare intr-o solutie de Zeama Bordeleza 2%.

Eutipoza vitei de vie produsa de ciuperca Eutypa lata

Acesata boala ataca toate organele aeriene ale vitei de vie. Plantele atacate prezinta cresteri reduse, lastarii au internodiile scurte, frunzele sunt mici si rasucite. Inflorescentele se dezvolta normal, apoi florile avorteaza. In cazuri severe, pe tulpina apar crapaturi profunde. Boala se transmite prin sporii ce patrund in planta prin diferite rani, rezultate in urma lucrarilor de intretinere. Nu este o boala periculoasa. Aceasta apare numai in plantatiile neingrijite, unde nu s-a aplicat nici un tratamente fitosanitar.

Boala petelor rosii (Rujeola) produsa de Pseudopeziza tracheiphila

Simptomele acestei boli se manifesta pe frunze. Atacul se manifesta primavara sau la inceputul verii prin aparitia unor pete mari de culoare galbena sau galben-purpuriu (struguri rosii) dispuse pe marginea limbului. Tesuturile se brunifica, incepand cu centru petelelor, iar frunza pare arsa. In urma atacului, planta isi pierde prematur frunzisul. Astfel, capacitatea de fotosinteza este redusa, iar ciochinii au fructe mici, ce nu se mai matureaza. Ciuperca ierneaza pe frunzele atacate de la suprafata solului.

Metode de prevenire si combatere:

  • arderea frunzelor de la suprafata solului;
  • fertilizarea rationala cu ingrasaminte complexe;
  • efectuarea lucrarilor de intretinere corespunzatoare (legat, taiat, etc)
  • tratamente aplicate impotriva manei sunt eficiente si pentru a combate acesta boala: Folpan, Curzate Manox, PolyramAliette, Equation Pro;

Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de ciuperca Botryotinia fuckeliana

Ciuperca se dezvolta agresiv in toamnele ploioase. Atacul reprezentativ se realizeaza toamna pe fructe, dupa acestea au acumulat suficient zahar. In urma atacului, pielita se brunifica, iar bacele se sparg. Boala evolueaza, iar fructele se acopera cu un putregai cenusiu. Daca apare o perioada secetoasa, fructele se usuca si se zbarcesc.

Metode de prevenire si combatere:

Apoplexia vitei de vie produsa de Stereum hirsutum

Primele simptome apar odata cu primele inflorescente. Frunzele bazale prezinta o ingalbenire (soiuri albe) sau o inrosirea (soiuri rosii). Boala evolueaza, tesuturile atacate se brunifica, se unesc, iar aparatul foliar al plantei este distrus. Boala este favorizata de temperaturile ridicate si de seceta. Butucii atacati se usuca in cateva ore. Cand vremea este umeda, pe butucii afectati apar fructificatiile ciupercii sub forma unei palarii cu aspectul unui evantai. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu in scoata coardelor batrane si patrunde in planta prin ranile rezultate in urma taierilor.

Metode de prevenire si combatere:

  • eliminarea plantelor atacate din plantatie;
  • aplicare in perioada de repaus vegetativ a unui tratament cupric. Exemple de produse: Coppermax,, Funguran, Melody Compact;
  • in vegetatie se va aplica un tratamente cu unul dintre produsele: Verita sau Mikal Flash;

Putregaiul fibros produs de Armillaria mellea

Frunzele platelor afectate sunt mici, decolorate si cad prematur. Coartedele se usuca dinspre partea superioara spre partea bazala, iar daca se verifica radacina, se observa ca aceasta este brunificata si putrezita. Pe radacini sunt prezente cordoane groase ce reprezinta impletituri ale filamentelor ciupercii, de culoare alba si cu o fosforescenta puternica. Spre toamna, ciuperca formeaza fructificatiile, sub forma unei palarii cu picior, de culoare galbena. Butucii afectatii se usuca la 2-4 ani de la infectie.

Metode de prevenire si combatere:

  • plantatiile se vor amplasa pe terenuri bine drenate;
  • eliminarea si arderea plantelor atacate;
  • arderea frunzelor din plantatie;
  • imbaierea butasilor inainte de plantare intr-o solutie de Zeama Bordeleza 3 %;

Excorioza vitei de vie produsa de Phomopsis viticola

La inceputul primaverii, pe lastarii tineri se observa rani eliptice, de culoare bruna, unite sau solitare. Lastarii au o crestere incetinita, nu formeaza flori si fructe, iar in caz de atac sever sunt distrusi. Boala evolueaza, iar in timpul verii petele se dezvolta, devin brun-negricioase, iar tesuturile atacate crapa longitudinal. In cursul toamnei coardele afectate prezinta o albire pronuntata. Frunzele pot fi atacate, prezentant aceleasi simptome ca lastarii.

Metode de prevenire si combatere:

Boala piciorului negru produsa de Nectria destructor

Cele mai afectate plante sunt cele ce au varsta cuprinsa intre doi si opt ani. Plantele atacate nu mai pornesc in vegetatie si se usuca in timpul verii. Daca se examineaza sistemul radicular, se obeserva o dezvoltare anormala a acestuia. De asemenea, in urma eliminarii scoartea se observa o brunificare severa a tesuturilor. Aceasta boala apare in plantatiile neintretinute, unde nu s-au luat masuri de protectie fitosanitara.

Daunatori Vita de Vie

Nematodul pumnal american (Xiphinema spp.)

Plantele atacate nu prezinta simptome eviente. Doar in caz de atac masiv se inregistreaza o scadere a vigorii plantelor. Acest daunator transmite o serie de viroze, foarte periculoase pentru via de vie.

Metode de prevenire si combatere:

  • evitarea terenurilor umede (nematozii se deplanseaza doar prin sol umed);
  • utilizarea unei rotatii corespunzatoare pentru a scaderea rezerva de nematozi din sol;
  • aplicarea nematocidelor la sol. Exemple de produse: Basamid;

Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de plante. Acestia colonizeaza partea inferioara a aplantei si se hranesc cu sucul celular. In urma atacului, frunza se curbeaza usor, se pateaza si ia un aspect cenusiu-lucios. Frunzele se usuca si cad, iar plantele nu mai fructifica normal. In cazul grave, pot fi atacati si ciochinii.

Metode de prevenire si combatere:

Erinoza vitei de vie (Eriophydes vitis)

Este prezent in toate zonele viticole din Romania, dar nu produce pagube ce pot afecta productie. Acest acarian ataca exclusiv frunzele vitei de vie. In urma intepaturilor apar pete neregulate de marimi diferite. Pe partea superioara se formeaza umflaturile caracteristice. In cazuri grave acarianul ataca carceii si ciorchinii producand avortarea florilor.

Metode de prevenire si combatere:

Tripsul vitei de vie (Anaphothrips vitis)

Ataca exclusiv vita de vie. Produce daune frunzelor si inflorecentelor. In urma atacului apar pete lucioase, de culoare argintie. Produce avortarea frunzelor, uscarea frunzelor si a lastarilor.

Metode de prevenire si combatere:

Filoxera (Daktulosphaira vitifoliae)

Insecta care a afectat cel mai mult tehnologia de cultura a vitei de vie. Aceasta specie ataca mai multe plante din genul Vitis. Soiurile europene sunt foarte sensibile la atacul acestui daunator. Din aceasta cauza se recomanda altoirea pe vita de vie americana, care este rezistenta la atacul acestei insecte. Cele mai mari pagube le produc formele ce se dezvolta pe radacini. Acestea determina aparitia unor nodozitati si tuberozitati pe radacini. In urma formarii acestor malformatii, tesuturile crapa, iar in planta patrund diferiti daunatori. Atacul specific pe frunze este nesemnificativ, acesta vestind prezenta daunatorului. Plantele atacate au frunzele ingalbenite, nu se dezvolta, rodesc din ce in ce mai putin, iar in 5-10 ani plantatie se usuca. Daunatorul se dezvolta cu precadere pe solurile argiloase.

Metode de prevenire si combatere:

Paduchele lanos al vitei de vie (Pulvinaria vitis)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de plante. Acest daunator se hraneste cu sucul celular al plantei. De asemenea, aceste insecte elimina secretii dulci pe care se dezvolta fumagina, ce determina scaderea capacitatii de fotosinteza.

Metode de prevenire si combatere:

Carabusul verde al vitei de vie (Anomala solida)

Are o generatie pe an si ierneaza ca larva in sol, la adancimea de 55-80 cm. Adultii ataca lastarii, producand rosaturi in frunze. In caz de atac sever, gandacii pot ataca fructele si inflorescentelor. Larvele sunt polifage, producand pagube deosebite in scolile de vita de vie, unde rod radaciniile tinere.

Metode de prevenire si combatere:

Eudemisul vitei de vie (Lobesia botrana)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca pupa in scoarta exfoliata a butucilor. Larvele acestei insecte sunt daunatoare. Acestea se hranesc cu fructele si bobocii florari. In urma atacului, boabele se inchid la culoare, se zbarcesc si sunt atacate de ciupercile din genul Botrytis.

Metode de prevenire si combatere:

  • aplicarea a doua tratamente chimice: unul aplicat in timpul infloritului, iar cel de-al doilea in faza de parga a boabelor. Exemple de produse: Fury, Affirm, Reldan, Mospilan;

Cochilisul vitei de vie (Eupoecilia ambiguella)

Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in scoarta exfoliata a butucilor. Larvele primei generatii ataca bobocii florali si consuma organele acestora. Larvele generatiei a doua rod pulpa boabelor, iar fructele sunt sensibile la atacul de Botrytis.

Metode de prevenire si combatere:

  • aplicarea a doua tratamente chimice: unul aplicat in timpul infloritului, iar cel de-al doilea in faza de parga a boabelor. Exemple de produse: FuryAffirmReldanMospilan;