Boli Prun

Varsatul prunelor produs de Plum pox virus

Pe frunze se formeaza pete de decolorare de forma circulara, ce acopera toate frunzele. Simptomele dispar in lunile calduroase de vara. Pe fructe apar pete circulare de culoare galbuie, vizibile foarte bine pe fructele necoapte. Fructele atacate cad din pom inainte de vreme. In caz de atac sever, petele circulare apar si pe samburi. Virusul se raspandeste prin materialul saditor infectat, prin cicade, afide si polen.

Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;
  • izolare spatiala intre livezile cultivate cu specii samburoase;
  • distrugerea buruienilor si a arbustilor din apropierea livezilor;
  • aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de insecte;

„Hurlupi„ produsa de Taphrina pruni

Fructele tinere capata o nuata galben-verzuie si sunt mai mari decat cele sanatoase. In urma atacului, fructele sunt deformate, iar coaja sanburelui este distrusa. La suprata acestora apare un puf catifelet de culoare cenusie, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Dupa 3-4 sapatamani fructele se zbarcesc si cad masiv. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu pe scoarta ramurilor. Aparitia bolii este favorzata de primaverile reci si umede.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivare soiurilor rezistente (Vinete, Tuleu gras, Grase romanesti, De Bistrita);
  • daca se intrunesc conditiile de mediu favorabile se aplica 4 tratamente in urmatoarele perioade: dezmugurit, inceputul scuturarii petelelor, inceputul formarii fructelor, inceputul caderii frunzelor. Se folosesc urmatoarele produse: Bravo, Score, Polyram, Merpan, Systhane.

Ciuruirea bacteriana a frunzelor produsa de Pseudomonas syringae pv morsprunorum

Aceasta boala se manifesta pe lastarii tineri, pe frunze si pe fructe. Pe frunze apar pete mici, circulare, cu un aspect apos. Cand umiditatea este ridicata, pe suprafata petelor apare exudatul bacterian sub forma unei pelicule vascoasa de culoare alb-galbuie. Pe timp uscat, tesuturile atacate se usuca si se desprind de pe frunza. Astfel, frunzele au un aspect ciuruit. Un atac puternic determina defolierea pomilor. Pe fructe sunt prezente pete mici, de culoare brun-rosiatica. Atacul produce deformarea fructelor si craparea pulpei. Din aceasta cauza piersicile isi pierd valoarea comerciala. Pe lastari apar pete lungi, scoarta se brunifica si este distrusa. Pe ranile produse apare un lichid vascos, specific bacteriozelor. Ranile se maresc de la an la an si pot evolua in cancere deschise. Bacteriile patrund in pom prin stomate, dar majoritatea infectiilor se produc in timpul altoitului.

Masuri de prevenire si combatere:

Cancerul bacterian produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefacias

Pe radacini si pe tulpini se dezvolta tumori, la inceput mici si moi, iar mai tarziu se lemnifica. Tumorile au forme si marimi diferite. Aceste tumori genereaza formatiuni asemanatoare cu frunzele, mugurii sau lastarii. Celulele ce alcatuiesc aceste tumori sunt mari si deformate. Aceasta bacterie patrunde in pom prin ranile produse de nematozi, grindina, etc. Aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 de grade Celsius si umiditate atmosferica de 80 %.

Masuri de prevenire si combatere:

  • sortarea puietilor inainte de plantare;
  • livada se va infiinta pe terenurile ce au fost pregatite corespunzator;
  • dezinfectarea foarfecilor si uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza 1% sau Topas 100 EC 0.025 %.
  • tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru;
  • tratamente chimice cu Dithane, Melody Compact, Funguran;

Monilioza produsa de ciuperca Monilinia laxa

Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale pomilor, produca pagube insemnate in anii reci si ploiosi. Frunzele atacate  atarna fara sa cada, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii. In final, fructele sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator. Ciuperca ierneaza pe fructele mumifiate si in scoarta ramurilor atacate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si distrugerea fructelor atacate;
  • taierea si arderea ramurilor afectate;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu poduse pe baza de cupru (exemplu: Zeama Bordeleza) si tratamente preventive aplicate in vegetatie cu Score, Topsin;

Ciuruirea frunzelor si patarea fructelor produsa de Stigmina carpophylla

Boala este comuna in livezile neingrijite si produce pagube importante pomilor samburosi. Pe frunze apar pete circulare in dreptul carora tesuturile se brunfica, iar in final se desprind de restul frunzei. Pe fructe se observa formatiuni punctiforme, inconjurate de o margine de culoare rosu-violaceu. Pulpa fructelor isi pierde textura si gustul. Pe lastari, ciuperca produce brunificari, urmate de rani din care se scurge clei. Aceasta forma de atac este foarte periculoasa, pentru ca usuca lastarii ce poarta mugurii de rod. Sporii asigura raspandirea ciupercii si rezista pe timpul iernii in cleiul ce se scurge din rani. De asemenea, ciuperca poate ierna sub forma de miceliul pe suprafata ramurilor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • taierea si arderea ramurilor afectate;
  • ranile rezultate in urma taierilor se vor acoperi cu mastic;
  • dupa efectuarea taierilor, pomilor li se aplica un tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 %;
  • aplicarea tratamentelor in vegetatie cu: Score 250 EC, Folpan WDG, Rovral 500 SC;

Fainarea produsa de Podosphaera tridactyla

Aceasta bola nu este periculoasa, dar in anii secetosi si caldurosi poate afecta soiurile sensibile (Vinete romanesti, De Bistrina, Anna Spath). Atacul apare pe frunzele lastarilor tineri prin aparitia unor pete albe. Aceastea se extind si acopera intreaga frunza. Boala evolueaza, iar miceliul devine cenusiu si prafos. Tesuturile atacate se incretesc si se usuca. Ciuperca ataca si fructele tinere. Acestea sunt acoperite de pasla alba miceliana. Fructele crapa si putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:

Patarea rosie a frunzelor produsa de ciuperca Polystigma rubrum

Pe frunze apar pete circulare, de culoare galben-crem, ce evolueaza si devin portocalii, iar in final rosii. Tesuturile din dreptul petelor se ingroasa, devin crustoase si sunt bombate usor spre partea inferioara. In final frunzele atacate cad, producand defolierea prematura a pomilor. Astfel, pomul este sensibil la inghet, iar diferentierea muguruilor de rod nu se desfasoara normal.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si arderea frunzelor din livada;
  • cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti;
  • tratamente cu Folpan, Topsin, Bravo, Score;

Rugina produsa de Tranzschelia pruni-spinosae

Pe partea superioara a limbului apar pete de culoare galbena. Pe partea inferioara, in dreptul petelor isi fac aparitia sporii de culoare bruna, iar mai tarziu (spre sfarsitul vegetatiei) apar sporii de rezistenta, de culoare neagra. Atacul acestei ciuperci determina rezistenta scazuta la ger si aparitia rodirii la 2 ani. Ciuperca isi desfasoara primele faze de dezvoltare pe Piciorul cocosului, iar apoi trece pe pomii fructiferii. De asemenea, Porumbarul (Prunus spinosa) este o gazda intermediara in care ciuperca se inmulteste, iar apoi migreaza pe specii cultivate. Ierneaza sub forma de miceliu in organele subterane ale specilor de Anemone (Piciorul cocosului).

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si distrugerea frunzelor din livada;
  • distrugerea speciilor de Prunus spinosa si Anemone spp din apropierea livezilor;
  • tratamente chimice cu: Bravo 500 SC, Topas 100 EC, Score 250 EC;

Daunatori Prun

Viemele merelor (Cydia pomonella)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Larvele de diferite varste ataca fructele. Femelele isi depun ouale direct pe fruct sau pe frunzele din aproprierea fructelor. Dupa eclozare, larvele sapa galerii in fructele atacate, lasand in interior excremente.

Masuri de prevenire si combatere:

Paduchele san Jose (Quadraspidiorus perniciosus)

Este o specie polifaga ce ataca peste 200 de specii de plante. Prezinta 1-3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de lava pe scoarta specilor afectate. Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate, inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda. In caz de atac masiv, scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca pomii. Acestia stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

Molia orientala a fructelor (Cydia molesta)

Are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos in crapaturile scoartei. Aceasta molie ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, dar cele mai mari pagube le produc fructelor. Larvele primelor generatii atacata lastarii si se hranesc cu interiorul acestora. Producand pagube mari livezilor nou infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante fructelor. Acestea patrund in fruct in zona coditei sau in zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui. Fructele stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se inregistreaza, in condiile din Romania in urmatoarele perioade: 20-30 mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.

Masuri de prevenire si combatere:

Afidele

Afidele sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora sponta, iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si sug sucul celular, provocand un stres plantei. In caz de atac sever, determina scaderea rezistentei pomului fata de boli.

Masuri de prevenire si combatere:

Miniatorul marmorat (Phyllonorycter blancardella)

Aceasta insecta ataca o serie de arbusti ornamentali si pomi fructiferi. Larvele se hranesc cu tesuturile aflate intre epiderma superioara si epiderma inferioara a frunzelor. Un atac masiv poate reduce puternic capacitatea de fotosinteza si implicit scaderea productiei.

Masuri de prevenire si combatere:

Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis Chrysorrhoea)

Este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi. Are o generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor. Larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor. Pentru a detecta prezenta acestui daunator, pomii se vor examina foarte bine.

Masuri de prevenire si combatere:

Omida paroasa (Hyphantria cunea)

Este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali (Dud, Platan, etc.) precum si speciile de pomi fructiferi. Are doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Aceasta insecta produce defolierea pomilor si implicit scaderea productiei de fructe. Omizile se pozitioneaza pe partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume. De asemenea, acestea tes un fel de cuib, in interiorul caruia se hranesc.

Masuri de prevenire si combatere:

Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus)

Este o specie periculoasa ce ataca in special mugurii si bobocii floriferi. Dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului. Primavara apar adultii, ce urca in pomi si se hranesc pe muguri si pe bobocii florali. Larvele nu sunt daunatoare pentru pomi, acestea se hranesc cu radacinile plantelor erbacee spontane.

Masuri de prevenire si combatere:

Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Dezvolta trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor. Primavara, acestea parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In lastarii tineri, larvele rod orificii de patrundere. Femelele noi aparute depun ponta pe mugurii, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii. Larvele generatiilor urmatoare patrund in fructele aflate in faza de coacere, unde sapa galerii adanci.

Masuri de prevenire si combatere:

Viermele prunelor (Cydia funebrana)

Aceasta specie ataca pomii fructiferi samburosi. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza intr-un cocon sub coaja copacilor sau in diferite locuri adapostite. Larvele patrund in fructe si se hranesc cu pulpa si samburii. Fructele atacate stagneaza din crestere si cad pe sol. Larvele isi continua hranirea si pe fructele cazute. Dupa hranire, ies din fructe si cauta locul potrivit pentru iernare.

Masuri de prevenire si combatere:

Tripsi

Sunt insecte de mici dimensiuni, greu vizibile cu ochiul liber, ce ataca un numar foarte mare de plante de cultura sau pomi fructiferi. Aceastia colonizeaza varfurile de creste, florile, frunzele, determinand avortarea florilor si stagnarea din crestere a pomilor.

Masuri de prevenire si combatere:

Gandacul aramiu al puietior (Perotis lugubris) si Gandacul negru al puietilor (Capnodis tenebrionis)

Acesti daunatori ataca diferite specii de arbori si pomi fructiferi, dar prefera piersicul si caisul. Adultii se hranesc cu mugurii, frunzele si lastarii puietilor, iar larvele rod galerii in zona coletului si a radacinii. Pomii atacati se usuca in urma atacului, cele mai mari pagube inregistrandu-se in pepiniere.

Masuri de prevenire si combatere:

Gargarita florilor (Anthonomus pomorum)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in locuri adapostite (scoata pomilor). Adultii apar primavara si se hranesc pe frunzele tinere. Femelele depun ouale in flori sau in bobocii florali. Larvele se hranesc in interiorul florilor sau bobocilor.

Masuri de prevenire si combatere:

Acarienii

Acarienii sunt insecte care se observa foarte greu cu ochiul liber. Sunt specii polifage, care ataca foarte multe plante si pomi fructiferi, atat specii cultivate cat si specii spontane. Acestia se hranesc cu sucul celular. In urma atacului, funzele au un aspect pergamentos, florile avorteaza, iar planta stagneaza din crestere.

Masuri de prevenire si combatere:

Paduchele testos (Sphaerolecanium prunastri).

Este o sepecie polifaga ce ataca mai multi pomi fructiferi, vita de vie, etc. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva pe scoarta ramurilor atacate. Adultii si larvele colonizea ramurile si frunzele producand necrozarea tesuturilor. De asemenea, acestia pot ataca si frunzele, producand deformarea si caderea acestora. Plantele atacate sunt acoperite cu dejectiile sale dulci, ce favorizeaza aparitia unor ciuperci fito-patogene.

Masuri de prevenire si combatere:

Cotarul verde (Operophtera brumata)

Este o specie ce dezvolta o generatie pe an si ataca o serie de arbori ornamentali si pomi fructiferi. Larvele produc pagube insemnate. Acestea ataca mugurii, florile, frunzele sau chiar fructele. In uma atacului, mugurii de rod sunt distrusi, organele florale sunt consumate, iar frunzele sunt roase. Astfel, productia scade semnificativ.

Masuri de prevenire si combatere:

Viespi ce ataca prunul (Haplocampa minuta, Haplocampa flava, Euytoma schreineri)

Larvele acestor insecte patrund in fructule tinere, unde consuma samburele si o parte din pulpa. In urma atacului, fructele se zbarcesc, capata culoarea violet si cad din pom.

Masuri de prevenire si combatere:

  • se efectueaza 2-3 tratamente cu produse diferite, dupa ce florile au inceput sa se scuture. Exemple de produse: Actara, Affirm, Calypso;