Boli Gutui

Focul bacterian produs de Erwinia amylovora

Este o boala foarte periculoasa, ce poate determina distrugerea intregii livezi. Aparitia acestei boli este favorizata de umiditate atmosferica ridicata, vant, precipitatii si temperaturi cuprinse intre 10 si 30 de grade Celsius. Pomii atacati de aceasta boala par a fii arsi de foc. Lastarii se ofilesc si capata o culoare bruna, fructele se innegresc sau sunt patate. Pe vreme umeda, pe zonele afectate apare exudatul bacterian.

Masuri de prevenire si combatere:

Cancerul bacterian produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefacias.

Pe radacini si pe tulpini se dezvolta tumori, la inceput mici si moi, iar mai tarziu se lemnifica. Tumorile au forme si marimi diferite. Aceste tumori genereaza formatiuni asemanatoare cu frunzele, mugurii sau lastarii. Celulele ce alcatuiesc aceste tumori sunt mari si deformate. Aceasta bacterie patrunde in pom prin ranile produse de nematozi, grindina, etc. Aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 de grade Celsius si umiditate atmosferica de 80 %.

Masuri de prevenire si combatere:

  • sortarea puietilor inainte de plantare;
  • livada se va infiinta pe terenurile ce au fost pregatite corespunzator;
  • dezinfectarea foarfecilor si uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza 1% sau Topas 100 EC 0.025 %.
  • tratemente chimice cu: Zeama bordeleza, Dithane, Melody Compact, Funguran, Coppermax.

Patarea bruna a frunzelor produsa de ciuperca Diplocarpon maculatum.

Aceasta ciuperca paraziteaza livezile de gutui si par, mai rar pe cele de mar. Principala forma de atac se manifesta pe frunze. Simptomele sunt reprezentate de pete circulare, de culoare galbuie-crem, iar mai tarziu rosiatice. In centrul acestor pete apar punctisoare de culoare neagra, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Petele se pot unii si pot produce defolierea completa a pomilor. Boala poate ataca lastarii si fructele. Lastarii se brunifica si se usuca. Pe fructe apar pete asemanatoare cu cele de pe frunze. Acestea se unesc, iar pulpa crapa. Pe aceste crapaturi se dezvolta boli ce produc putrezirea fructelor.

Masuri de prevenire si combatere:

Mumificarea gutuilor produsa de ciuperca Monilia linhartiana.

Este considerata cea mai pagubitoare boala a pomilor cultivati in zonele reci si ploioase. Frunzele atacate  atarna fara sa cada, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii. In final, fructele mature sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator. Ciuperca ierneaza pe fructele mumifiate si in scoarta ramurilor atacate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si distrugerea fructelor atacate;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu produse pe baza de cupru (exemplu: Zeama Bordeleza) si tratamente preventive aplicate in vegetatie cu Score, Topsin 500 SC;
gutui_4.jpg

Fainarea produsa de ciuperca Podosphaera clandestina

Atacul apare pe frunzele lastarilor tineri prin aparitia unor pete albe. Aceastea se extind si acopera intreaga frunza. Boala evolueaza, iar miceliul devine cenusiu si prafos. Tesuturile atacate se incretesc si se usuca. Ciuperca ataca si fructele tinere. Acestea sunt acoperite de o pasla alba miceliana. Fructele crapa si putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:

Daunatori Gutui

Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella)

Are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos in crapaturile scoartei. Aceasta molie ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, dar cele mai mari pagube le produc fructelor. Larvele primelor generatii atacata lastarii si se hranesc cu interiorul acestora. Producand pagube mari livezilor nou infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante fructelor. Acestea patrund in fruct in zona coditei sau in zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui. Fructele stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se inregistreaza, in condiile din Romania in urmatoarele perioade: 20-30 mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.

Masuri de prevenire si combatere:

gutui_6.jpg

Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Dezvolta trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor. Primavara, acestea parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In lastarii tineri, larvele rod orificii de patrundere. Femelele noi aparute depun ponta pe mugurii, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii. Larvele generatiilor urmatoare patrund in fructele aflate in faza de coacere, unde sapa galerii adanci.

Masuri de prevenire si combatere:

Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana)

Este o specie polifaga ce ataca in jur de 47 de specii de plante erbacee si lemnoase. In primavara, larvele rod mugurii, inflorescentele si frunzele. Larvele patrund in fructe unde sapa galerii superficiale. Ranile realizate sunt porti de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Masuri de prevenire si combatere:

Paduchele san Jose (Quadraspidiotus perniciosus)

Este o specie polifaga ce ataca peste 200 de specii de plante. Prezinta 1-3 generatii pe an si ieneaza in stadiul de lava pe scoarta specilor afectate. Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate, inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda. In caz de atac masiv scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca pomii. Acestia stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

Omida paroasa (Hyphantria cunea)

Este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali (Dud, Platan, etc.) precum si speciile de pomi fructiferi. Are doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Aceasta insecta produce defolierea pomilor si implicit scaderea productiei de fructe. Omizile se pozitioneaza pe partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume. De asemenea, acestea tes un fel de cuib, in interiorul caruia se hranesc.

Masuri de prevenire si combatere:

Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis Chrysorrhoea)

Este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi. Are o generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor. Larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor. Pentru a detecta prezenta acestui daunator, pomii se vor examina foarte bine.

Masuri de prevenire si combatere:

Cariul scoartei (Scolytus rugulosus)

Este un daunatori polifag ce ataca numeroaste specii. Acestia sunt prezenti in livezile imbatranite. Larvele si adultii traiesc in spatiul dintre scoarta si lemn si se hranesc cu vasele liberiene. Adultii rod galerii dispuse in lungul tulpinii si ramurilor, iar larvele rod gauri in lemn. Daca atacurile sunt puternice si repetate, pomii se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

  • arderea pomilor si ramurilor afectate;
  • verificarea materialului de plantat;
  • stragerea tuturor resturilor din livada;
  • efectuarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ;
  • tratamente chimice cu Reldan 22 EC

Gargarita fructelor (Rhynchites Bacchus)

Adultii se hranesc cu mugurii florali, frunzele si fructele. Este o specie polifaga ce ataca o serie de pomi fructiferi. Femelele depun ouale in fructele abia formate. Larvele se dezvolta in fructe, unde consuma pulpa si samburii. Larvele nu se pot dezvolta decat in prezenta ciupercii Monilinia.

Masuri de prevenire si combatere:

Viemele merelor (Cydia pomonella)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Larvele de diferite varste ataca fructele. Femelele isi depun ouale direct pe fruct sau pe frunzele din aproprierea fructelor. Dupa eclozare, larvele sapa galerii in fructele atacate, lasand in interior excremente.

Masuri de prevenire si combatere:

Paduchele verde al marului (Aphis pomi)

Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Afidele colonizeaza partea inferioara a frunzelor si varfurile de crestere. Pomii atacati realizeaza cresteri mici, nu se diferentiaza mugurii de rod, fructele raman mici, productia fiind puternic afectata. De asemenea, afidele transmit o serie de viroze.

Masuri de prevenire si combatere:

Miniatorul marmorat (Phyllonorycter blancardella)

Aceasta insecta ataca o serie de arbusti ornamentali si pomi fructiferi. Larvele se hranesc cu tesuturile aflate intre epiderma superioara si epiderma inferioara a frunzelor. Un atac masiv poate reduce puternic capacitatea de fotosinteza si implicit scaderea productiei.

Masuri de prevenire si combatere:

Gargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus)

Este o specie periculoasa ce ataca in special mugurii si bobocii floriferi. Dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului. Primavara apar adultii, ce urca in pomi si se hranesc pe muguri si pe bobocii florali. Larvele nu sunt daunatoare pentru pomi, acestea se hranesc cu radacinile plantelor erbacee spontane.

Masuri de prevenire si combatere: