Boli Cais

Varsatul caiselor produs de Plum pox virus

Pe frunze se formeaza pete de decolorare de forma circulara, ce acopera toate frunzele. Simptomele dispar in lunile calduroase de vara. Pe fructe apar pete circulare de culoare galbuie, vizibile foarte bine pe fructele necoapte. Fructele atacate cad din pom inainte de vreme. In caz de atac sever, petele circulare apar si pe samburi. Virusul se raspandeste prin materialul saditor infectat, prin cicade, afide si polen.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • semant la epoca optima;
  • distrugerea buruienilor;
  • eliminarea plantelor bolnave din cultura;
  • aplicarea insecticidelor pentru a combate insectele;

Rasucirea clorotica a frunzelor (Apricot chlorotic leafroll)

Frunzele pomilor atacati sunt decolorate, au dimensiuni mici si sunt rasucite catre fata superioara. Lastarii au internodiile scurte si sunt ramificati anormal. Pomii puternic atacati sunt sensibili la inghet, dau productii slabe, fructele nu au gust, iar in final pomii se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;
  • pomii altoiri pe zarzar sau mirobolan sunt mai rezistenti la aceasta boala;

Ciuruirea bacteriana a frunzelor produsa de Pseudomonas syringae pv morsprunorum

Aceasta boala se manifesta pe lastarii tineri, pe frunze si pe fructe. Pe frunze apar pete mici, circulare, cu un aspect apos. Cand umiditatea este ridicata, pe suprafata petelor apare exudatul bacterian sub forma unei pelicule vascoasa de culoare alb-galbuie. Pe timp uscat, tesuturile atacate se usuca si se desprind de pe frunza. Astfel, frunzele au un aspect ciuruit. Un atac puternic determina defolierea pomilor. Pe fructe sunt prezente pete mici, de culoare brun-rosiatica. Atacul produce deformarea fructelor si craparea pulpei. Din aceasta cauza caisele isi pierd valoarea comerciala. Pe lastari apar pete lungi, scoarta se brunifica si este distrusa. Pe ranile produse apare un lichid vascos, specific bacteriozelor. Ranile se maresc de la an la an si pot evolua in cancere deschise. Bacteriile patrund in pom prin stomate, dar majoritatea infectiilor se produc in timpul altoitului.

Masuri de prevenire si combatere:

Cancerul bacterian produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefacias

Pe radacini si pe tulpini se dezvolta tumori, la inceput mici si moi, iar mai tarziu se lemnifica. Tumorile au forme si marimi diferite. Aceste tumori genereaza formatiuni asemanatoare cu frunzele, mugurii sau lastarii. Celulele ce alcatuiesc aceste tumori sunt mari si deformate. Aceasta bacterie patrunde in pom prin ranile produse de nematozi, grindina, etc. Aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 de grade Celsius si umiditate atmosferica de 80 %.

Masuri de prevenire si combatere:

  • sortarea puietilor inainte de plantare;
  • livada se va infiinta pe terenurile ce au fost pregatite corespunzator;
  • dezinfectarea foarfecilor si uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza 1% sau Topas 100 EC 0.025 %.
  • tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru.

Monilioza produsa de ciuperca Monilinia laxa

Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale pomilor, producand pagube insemnate in anii reci si ploiosi. Frunzele atacate  atarna fara sa cada, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii. In final, fructele sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator. Ciuperca ierneaza pe fructele mumifiate si in scoarta ramurilor atacate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si distrugerea fructelor atacate;
  • taierea si arderea ramurilor afectate;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu poduse pe baza de cupru (exemplu: Zeama Bordeleza) si tratamente preventive aplicate in vegetatie cu Score, Topsin;

Ciuruirea frunzelor si patarea fructelor produsa de Stigmina carpophylla.

Boala este comuna in livezile neingrijite si produce pagube importante pomilor samburosi. Pe frunze apar pete circulare in dreptul carora tesuturile se brunfica, iar in final se desprind de restul frunzei. Pe fructe se observa formatiuni punctiforme, inconjurate de o margine de culoare rosu-violaceu. Pulpa fructelor isi pierde textura si gustul. Pe lastari, ciuperca produce brunificari, urmate de rani din care se scurge clei. Aceasta forma de atac este foarte periculoasa, pentru ca usuca lastarii ce poarta mugurii de rod. Sporii asigura raspandirea ciupercii si rezista pe timpul iernii in cleiul ce se scurge din rani. De asemenea, ciuperca poate ierna sub forma de miceliul pe suprafata ramurilor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • taierea si arderea ramurilor afectate;
  • ranile rezultate in urma taierilor se vor acoperi cu mastic;
  • dupa efectuarea taierilor, pomilor li se aplica un tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 %;
  • aplicarea tratamentelor in vegetatie cu: Score 250 EC, Folpan WDG, Rovral 500 SC;

Uscarea cenusie a ramurilor produsa de Fusicoccum amigdali.

Pe lastarii tineri, in jurul unui mugure apare o pata bruna. In zona afectata apar crapaturi si scurgeri de clei. Frunzele prezinta arsuri pe margine, iar fructele atacate putrezesc. Sporii ciupercii patrund in planta prin ranile rezultate in urma taierilor, atacului unor insecte sau a grindinei.

Masuri de prevenire si combatere:

  • taierea si arderea ramurilor afectate;
  • ranile rezultate in urma taierilor se vor acoperi cu mastic;
  • se aplica tratamente dupa recoltare, dupa caderea frunzelor si primavara la dezmugurit cu unul din produsele: Zeama Bordeleza, Folpan WDG, Captan 80 WDG.

Fainarea caisului produsa de ciuperca Podosphaera tridactyla

Atacul apare pe frunzele lastarilor tineri prin aparitia unor pete albe. Aceastea se extind si acopera intreaga frunza. Boala evolueaza, iar miceliul devine cenusiu si prafos. Tesuturile atacate se incretesc si se usuca. Ciuperca ataca si fructele tinere. Acestea sunt acoperite de pasla alba miceliana. Fructele crapa si putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:

Rugina produsa de Tranzschelia pruni-spinosae

Pe partea superioara a limbului apar pete de culoare galbena. Pe partea inferioara, in dreptul petelor isi fac aparitia sporii de culoare bruna, iar mai tarziu (spre sfarsitul vegetatiei) apar sporii de rezistenta, de culoare neagra. Atacul acestei ciuperci determina rezistenta scazuta la ger si aparitia rodirii la 2 ani. Ciuperca isi desfasoara primele faze de dezvoltare pe Piciorul cocosului, iar apoi trece pe pomii fructiferii. De asemenea, Porumbarul (Prunus spinosa) este o gazda intermediara in care ciuperca se inmulteste, iar apoi migreaza pe specii cultivate. Ierneaza sub forma de miceliu in organele subterane ale specilor de Anemone (Piciorul cocosului).

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si distrugerea frunzelor din livada;
  • distrugerea speciilor de Prunus spinosa si Anemone spp din apropierea livezilor;
  • tratamente chimice cu: Bravo 500 SC, Topas 100 EC, Score 250 EC, Falcon 460 EC;

Antracnoza sau Patarea purpurie produsa de Blumeriella jaapii

Primele simptome isi fac aparitia la inceputul verii. Pe partea superioara a frunzelor apar pete mici de culoare rosiatica. Cu timpul petele cresc si acopera intrega frunza. Frunzele afectate se desprind de pom. Astfel, se produce defolierea pomului. Daca boala isi face aparitia mai multi ani la rand, poate produce uscarea prematura a pomilor. Pe langa frunze, ciuperca ataca si coditele fructelor. In urma atacului, fructele se coc neuniform, sunt mici si fara gust.

Masuri de prevenire si combatere:

Daunatori Cais

Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella)

Aceasta specie ataca si caisul. Dezvolta trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor. Primavara, acestea parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In lastarii tineri, larvele rod orificii de patrundere. Femelele noi aparute depun ponta pe mugurii, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii. Larvele generatiilor urmatoare patrund in fructele aflate in faza de coacere, unde sapa galerii adanci.

Masuri de prevenire si combatere:

Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae)

Este o specie foarte periculoasa. Aceasta ataca atat pomii samburosi cat si legumele din familia Solanceae. Atacul se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor si pe lastari. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al plantei. In urma atacului pomii realizeaza cresteri mici, diferentierea mugurilor de rod este slaba, iar frunzele atacate se deformeaza.

Masuri de prevenire si combatere:

Molia orientala a fructelor (Cydia molesta)

Are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos in crapaturile scoartei. Aceasta molie ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, dar cele mai mari pagube le produc fructelor. Larvele primelor generatii acata lastarii si se hranesc cu interiorul acestora, producand pagube mari livezilor nou infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante fructelor. Acestea patrund in fruct prin zona coditei sau in zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui. Caisele stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se inregistreaza, in condiile din Romania, in urmatoarele perioade: 20-30 mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.

Masuri de prevenire si combatere:

Viermele prunelor (Cydia funebrana)

Aceasta specie ataca pomii fructiferi samburosi. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza intr-un cocon sub coaja copacilor sau in diferite locuri adapostite. Larvele patrund in fructe si se hranesc cu pulpa si samburii. Fructele atacate stagneaza din crestere si cad pe sol. Larvele isi continua hranirea si pe fructele cazute. Dupa hranire, ies din fructe si isi cauta locul potrivit pentru iernare.

Masuri de prevenire si combatere:

Omida paroasa (Hyphatria cunea)

Este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali (Dud, Platan, etc.) precum si speciile de pomi fructiferi. Are doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Aceasta insecta produce defolierea pomilor si implicit, scaderea productiei de fructe. Omizile se pozitioneaza pe partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume. De asemenea, acestea tes un fel de cuib, in interiorul caruia se hranesc.Masuri de prevenire si combatere:

Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis Chrysorrhoea)

Este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi. Are o generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor. Larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor. Pentru a detecta prezenta acestui daunator, pomii se vor examina foarte bine.

Masuri de prevenire si combatere:

Cicada Gheboasa (Cerasa bubalus)

Este o specie ce produce daune indirect pomilor fructiferi. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca ou in crapaturile de pe scoarta pomilor. Aceasta cicada se hraneste cu sucul celular al plantelor ierboase (trifoi, lucerna, etc). Femelele depun ponta pe ramurile pomilor, intr-o incizie facuta cu ovipozitorul. Scoarta crapa in zona afectata, iar ciculatia sevei este oprita. Ramurile atacate nu mai fructifica normal, iar la atacuri puternice se usuca. De asemenea, ranile produse reprezinta porti de intrare pentru agentii fito-patogeni. Pagubele cele mai mari se inregistreaza in cazul puietilor, care in urma atacului se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

  • controlul atent al materialului saditor;
  • curatarea ramurilor cu o perie aspra;
  • taierea si arderea ramurilor afectate;
  • distrugerea plantelor ierboase din livida;
  • tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ. Exemple de produse: Confidor Oil;

Cicada melifera (Metcalfa pruinosa)

Este o specie polifaga ce ataca vita de vie, arborii si arbustii ornamentali si pomi fructiferi. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza in stadiu de ou in ramurile plantelor atacate. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al plantelor atacate, impiedicand cresterea plantelor si raspandind numeroase viroze. Combaterea acestei specii este foarte dificila datorita stratului de ceara ce acopera corpul insectelor. Din acest motiv, atacul poate fi confundata destul de usor cu paduchele lanos (Erisoma lanigerum).

Masuri de prevenire si combatere:

Paduchele testos (Sphaerolecanium prunastri)

Este o specie polifaga ce ataca mai multi pomi fructiferi, vita de vie, etc. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva pe scoarta ramurilor atacate. Adultii si larvele colonizea ramurile si frunzele producand necrozarea tesuturilor. De asemenea, acestia pot ataca si frunzele, producand deformarea si caderea acestora. Plantele atacate sunt acoperite cu dejectiile sale dulci, ce favorizeaza aparitia unor ciuperci fito-patogene.

Masuri de prevenire si combatere:

Paduchele san Jose (Quadraspidiorus perniciosus)

Este o specie polifaga ce ataca peste 200 de specii de plante. Prezinta 1-3 generatii pe an si ieneaza in stadiul de lava pe scoarta specilor afectate. Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate, inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda. In caz de atac masiv scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca pomii. Acestia stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

Cariul scoartei (Scolytus rugulosus)

Este un daunatori polifag ce ataca numeroaste specii. Acestia sunt prezenti in livezile imbatranite. Larvele si adultii traiesc in spatiul dintre scoarta si lemn si se hranesc cu vasele liberiene. Adultii rod galerii dispuse in lungul tulpinii si ramurilor, iar larvele rod gauri in lemn. Daca atacurile sunt puternice si repetate, pomii se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

  • arderea pomilor si ramurilor afectate;
  • verificarea materialului de plantat;
  • stragerea tuturor resturilor din livada;
  • efectuarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ;
  • tratamente chimice cu Reldan 22 ECAffirm;

Molia pielitei fructelor (Adoxophyes orana)

Este o specie polifaga ce ataca peste 47 de specii de plante erbacee si lemnoase. Larvele rod in primavara mugurii, inflorescentele si frunzele. Larvele patrund in fructe unde sapa galerii superficiale. Ranile realizate sunt porti de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Masuri de prevenire si combatere:

Gargarita fructelor (Rhynchites Bacchus)

Adultii se hranesc cu mugurii florali, frunzele si fructele. Este o specie polifaga ce ataca speciile de pomi fructiferi. Femelele depun ouale in fructele abia formate. Larvele se dezvolta in fructe, unde consuma pulpa si samburii. Acest daunator se poate dezvolta doar in prezenta moniliozei.

Masuri de prevenire si combatere:

Gandacul aramiu al puietior (Perotis lugubris) si Gandacul negru al puietilor (Capnodis tenebrionis)

Acesti daunatori ataca diferite specii de arbori si pomi fructiferi, dar prefera piersicul si caisul. Adultii se hranesc cu mugurii, frunzele si lastarii puietilor, iar larvele rod galerii in zona coletului si a radacinii. Pomii atacati se usuca in urma atacului, cele mai mari pagube inregistrandu-se in pepiniere.

Masuri de prevenire si combatere: