Boli Gazon

Piticirea galbena a orzului produsa Barley yellow dwarf virus

Aceasta viroza ataca cerealele si alte  graminee spontane. Plantele atacate prezinta o culoare mai inchisa, iar apoi se ingalbenesc. Viroza ataca plantele si in faza de plantula producand o piticire severa. Daca plantele sunt afectate in faza de infratire, acestea infratesc mai putin, iar varfurile si nervurile frunzelor sunt ingalbenite. Virusul este transmis prin afide si acarieni.

Masuri de prevenire si combatere:

  • aplicarea insecticidelor pentru a combate insectele ce transmit aceasta boala;

Fainarea produsa de ciuperca Erysiphe graminis

Boala isi face aparitia primavara. Pe frunzele bazale si pe tulpini apar pete albe, pasloase. Petele devin prafoase, iar pe acestea apar formatiuni circulare ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Atacul se poate extinde rapid. Tesuturile atacate se ingalbenesc si se usuca. Frunzele se usuca prematur si pot aparea goluri in peluza. Vremea umeda din toamna poate determina aparitia unor infectii de toamna. Aparitia bolii este favorizata de fertilizarea excesiva cu azot.Masuri de prevenire si combatere:

Septorioza produsa de Mycosphaerella graminicola

Principalele simptome ale acestei boli se manifesta pe frunze. Primele simptome se manifesta pe varfurile frunzelor prin aparitia unor pete galbui, iar cu timpul devin cenusii. Boala evolueaza si in mijlocul petelor apar formatiuni punctiforme negricioase, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Frunzele atacate se usuca prematur, iar plantele atacate nu se mai dezvolta normal.

Masuri de prevenire si combatere:

Rugina bruna a graului produsa de Puccinia recondita

Aceasta boala apare primavara devreme prin aparitia unor formatiuni ovale, eliptice sau circulare, de culoare ruginie, numite uredopustule. Mai tarziu, pe fata inferioara apar teleutopustulele ovale, de culoare neagra, ce sunt acoperite de epiderma frunzei. Dupa ruperea epidermei, formatiunile devin prafoase, iar frunzele se ingalbenesc si se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

Rugina galbena produsa de ciuperca Puccinia striiformis

Aceasta ciuperca ataca toate organele aeriene ale plantei. Pe organele atacate se formeaza pustule deptunghiulare, portocalii, dispuse in siruri paralele. Infectia porneste de la frunzele bazale, iar in cazuri grave poate ataca si spicele. In urma atacului se produce uscarea prematura a frunzelor si o incetinire în crestere plantelor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • produsele ce combat rugina bruna se pot folosi si impotriva ruginii galbene;
  • tratamente chimice cu: ZamirMirageOrius;

Rugina neagra a graului produsa de Puccinia graminis

Simptomele bolii se manifesta prin aparitia de formatiuni numite pustule, pe toate organele aeriene ale plantelor, indeosebi pe tulpina. Din acest motiv se mai numeste si rugina paiului. Spre deosebire de rugina galbena sau cea bruna, in cazul ruginii negre atacul incepe din partea superioara a plantei.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • produsele ce combat rugina bruna si rugina galbena se pot folosi impotriva ruginii negre.
  • tratamente chimice cu: ZamirMirageOrius;

Fuzarioza  produsa de Gibberella zeae

Aceasta boala isi face aparitia in anii cu verii calde si secetoase. Boala se manifesta inca din faza de plantula, cand pe tulpinitele plantelor apar pete brune. In urma atacului, tulpinitele putrezesc. Cand ciuperca ataca in faza de infratire, plantele prezinta brunificari si la baza tulpiniilor. Acestea raman mici si vor provoca uniformitate in covorul de gazon.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • irigare rationala;
  • tratamente chimice aplicate la sol cu Topsin 70 WDG si Topsin 500 SC. Se prepara o solutie de 0.05 – 0.1 % (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste zona afectata cu o cantintate considerabila (0.5 – 1 litru/ metru patrat)

Innegrirea si inghenucherea bazei tulpiniii produsa de Gaeumannomyces graminis

Atacul se manifesta in vetre, iar plantele atacate se recunosc usor dupa culoare galbuie. Daca plantele se smulg din sol si se observa ca sistemul radicular este distrus. De asemenea, baza tulpinii este acoperita de un miceliu brun. Tesuturile atacate se necrozeaza, iar tulpina se indoaie si se rupe. In urma atacului plantele se usuca si se produc goluri in peluza.

Masuri de prevenire si combatere:

  • irigare rationala;
  • fertilizare echilibrata;

Patarea in ochi a bazei tupinii produsa de Pseudocercosporella herpotrichoides

Acesta boala produce pagube importante pe terenurile irigate in exces. Boala isi face aparitia in vetre si se poate instala din toamna. Ciuperca ataca baza tulpinii. Simptomele sunt reprezentate de aparitia unor pete eliptice, albicioase sau galbene, marginite de un halou de culoare bruna. In centrul petelelor se dezvolta fructificatiile ciupercii sub forma unui punctulet de culoare neagra. In interiorul paiului se dezvolta o pasla cenusie ce reprezinta miceliul ciupercii. Plantele atacate se rup de la nivelul leziunilor si se produc goluri in covorul de gazon.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • irigare rationala;
  • daca boala ataca zone mari din peluza se pot aplica fungicide. Exemple de produse: Mirage, Bumper Super;

Sfasirea frunzelor produsa de ciuperca Pyrenophora teres

Pe frunze de la baza plantei apar pete de culoare bruna marginita de un halou de culoare bruna-cenusie. Boala evolueaza, iar in centrul petelor apar fructificariile ciupercii, de culoare bruna-negricioasa. Petele se unesc si ocupa suprafete mari din frunza. Tesuturile atacate se usuca, se rup, iar frunza se sfasie. Plantele atacate sunt slabite, iar apectul gazonului este afectat.

Masuri de prevenire si combatere:

  • irigare rationala;
  • fertilizare echilibrata;
  • tratamente chimice cu urmatoarele produse: Mystic, Orius, Zamir, Mirage;

Daunatori Gazon

Plosnitele vargate (Aelia spp.)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sau in alte locuri adapostite de intemperii. Adultii apar primavara si depune ponta pe organele aeriene ale plantei. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al frunzelor si al tulpinilor.

Masuri de prevenire si combatere:

Gandacul ovazului (Lema melanopa)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzisul ierburilor de pe marginea drumului, liziere, paduri, etc. Adultii apar de obicei in a doua decada a lunii aprilie, depun ponta  pe partea superioara a frunzelor, aproape de baza, paralel cu nervura principala. Adultii rod frunzele, perforand ambele epiderme si parenchimul, iar larvele consuma epidema inferioara si parenchimul, lasand intacta epiderma inferioara. In caz de atac puternic intreg foliajul este redus la niste membrane transparente, plantele capatand un aspect albicios.

Masuri de prevenire si combatere:

Viermele rosu al paiului (Haplodiplosis marginata)

Are o generatie pe an si ierneaza ca larva in sol. La sarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai, larvele urca la suprafata solului si se impupeaza. Adultii apar la 4-5 zile si depun ponta pe limbul frunzelor superioare. Ouale si larvele sunt sensibile la uscaciune. Dupa eclozare, larvele patrund sub teaca frunzelor unde se fixeaza. In zonele atacate paiul are vasele conducatoare distruse. Astfel plante sunt slabite si au un aspect inestetic.

Masuri de prevenire si combatere:

Paduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum)

Are 15-20 de generatii pe an si ierneaza ca ou pe diferite specile de plante. Adultii si larvele colonizeaza frunzele si tulpinile, unde se hranescu cu seva din tesuturi. Frunzele atacate, prezinta pete de culoare rosie, se rasucesc, iar apoi se usuca. Atacurile puternice determina uscarea plantelor.

Masuri de prevenire si combatere:

Lacusta calatoare (Locusta migratoria)

Este o specie polifaga ce prezinta o plasticitate ecologica ridicata. Dezvolta o singura generatie pe an si ierneaza ca ou in stratul superficial al solului. Este o specie polifaga ce ataca agresiv multe specii de plante.  Ataca partile aeriene, lasand intacte tulpinile groase si tari. Este o specie foarte periculoasa si greu de combatut, deoarece ataca sub forma de colonie. Astfel, in cateva ore poate distruge toata peluza.

Masuri de prevenire si combatere:

  • aplicarea tratamentelor imediat dupa indentificarea sa in gradina. Exemple de produse: Decis.

Coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa)

Are un regim de hrana omnivor, hranindu-se cu substrat vegetal, prada vie (rame si diverse larve) sau cu cadavre de insecte. Daunele produse sunt directe, prin roaderea sistemului radicular al plantelor. Acestea scot la suprafata solului semintele incoltite sau plantele tinere. Plantele atacate se vestejesc si se apleaca pe sol.

Masuri de prevenire si combatere:

Nematozii

Sunt viermi microscopici ce ataca majoritatea speciilor de plante. Au numeroase generatii pe an si se inmultesc foarte repede. Larvele patrund in sistemul radicular si se stabilesc in vasele conducatoare. In timpul hranirii secreta o toxina ce determina hipertrofierea tesuturilor. Plantele atacate stagneaza din crestere, iar in final se usuca. Astfel, in peluza vor aparea goluri. Acest daunator este foarte greu de indetificat.

Masuri de prevenire si combatere:

Tripsi

Sunt insecte de mici dimensiuni, greu vizibile cu ochiul liber, ce ataca un numar foarte mare de plante de cultura. Aceastia colonizeaza varfurile de creste sau frunzele, determinand piticirea plantelor. Acestia pot provoca si daune indirecte prin transmiterea unor viroze.

Masuri de prevenire si combatere:

Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)

Este o specie polifaga ce ataca numeroase plante, flori, vita de vie, etc. Produce pagube mari in culturile de legume si in gazon. Acesta perforeaza frunzele, iar pe masura ce atacul evolueaza, tot aparatul foliar al plantei este distrus.

Masuri de prevenire si combatere:

Acarieni

Dezvolta mai multe generatii pe an. Femelele formeaza o panza specifica ce inconjoara tulpina si apoi incep sa depuna ouale. Larvele si adultii inteapa si sug sucul celular al plantelor atacate. In urma atacului dezvoltarea plantei este incetinita. De asemenea, acesta specie poate transmite o serie de boli.

Masuri de prevenire si combatere: