Boli Canepa

Mozaicul canepei  produs de Cannabis mosaic virus

Boala isi face apartia in faza de inflorire a plantei. Frunzele din partea superioara a plantei prezinta dungi scurte, izolate de culoare galben-verzuie. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca. Plantele atacate au talia redusa , iar fibrele au o calitate inferioara si productia de seminte este scazuta. Transmiterea virusul de la un an la altul este realizata prin semintele infectate, iar in vegetatie virusul este transmis de afide.

Masuri de prevenire si combatere:

  • utilizarea semitelor sanatoase;
  • fertilizare rationala;
  • efectuarea corecta a lucrarilor de intretinere;
  • aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide;

Ulceratia bacteriana produsa de Pseudomonas cannabina.

Primele simptome isi fac aparitia pe plantele tinere. Pe tulpini apar numeroase proeminente mici, dispuse in siruri paralele care dispar treptat. Plantele mature prezinta pe tulpini pete cenusii, alungite cu aspect ceros. In dreptul acestora se disting vezicule mici pline cu un mucilagiu de culoare galbena. In final veziculele se sparg. Ulceratiile se manifesta si pe muguri. Pe frunze boala produce pete asimetrice, de culoare violacee, marginite de o aureola deschisa la culoare.

Masuri de prevenire si combatere:

Mana produsa de Peronoplasmopara cannabina.

Pe fata superioara a frunzelor apar pete galbene, iar pe fata inferioara, in dreptul petelor, se formeaza un puf cenusiu-albicios. Frunzele atacate nu se mai dezvolta, se rasucesc, se brunifica, iar in final se usuca. Aparitia bolii este favorizata de vremea ploioasa si de atacul nematozilor ce pot trasnmite boala.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si distrugerea resturilor dupa recoltare;
  • rotatia corecta a culturilor. Canepa nu poate revenii pe acelasi teren decat dupa 3-4 ani;
  • aratura adanca;
  • plantelor tinere se aplica tratamente chimice cu: Folpan, Merpan, Melody Compact, Equation Pro;

Putregaiul alb produs de Sclerotinia Sclerotiorum.

Boala isi poate face aparitia in toate stadiile de vegetie si produce pagube importante in anii ploiosi. Tulpina se innegreste in imediata apropiere a solului si se acopera cu un mucegai alb. Dupa un timp frunzele se ingalbenesc, se ofilesc si cad. In zona atacata fibrele se deterioreaza, devin fragile, iar tulpina se rupe. In puful format la suprafata tulpinii se formeaza sclerotii ciupercii sub forma unor corpuri mici, tari, de culoare neagra.

Masuri de prevenire si combatere:

  • evitarea terenurilor umede;
  • folosirea de samanta santoasa;
  • evitarea plantelor premergatoare ce sunt atacate de aceasta ciuperca;
  • rotatia corecta a culturilor. Canepa nu poate revenii pe acelasi teren decat dupa 3-4 ani;
  • in fazele de vegetatie avansate nu se aplica fungicide.

Septorioza produsa de Septoria cannabis

Boala ataca toate organele aeriene ale plantei. Pe frunze apar pete mici, rotunde, la a inceput cenusii. Boala evolueaza, iar petele capata o culoare galbuie si sunt marginite de un inel de culoare rosiatica. In centrul petelor se formeaza numeroase puncte mici, de culoare neagra ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Frunzele atacate se usuca si cad. Boala este favorizata de vremea calda si umeda. Aceasta boala poate degrada calitatea fibrelor.

Masuri de prevenire si combatere:

Patarea bruna a frunzelor produsa de Didymella cannabis

Pe frunze apar pete mici care se extind si ajung sa masoare pana la 1.5 cm. Culoarea initiala a petelor este bruna, apoi acestea devin albicioase si sunt inconjurate de un inel brun. Tesuturile atacate se desprind si cad, imprimand frunzei un aspect ciuruit.

Masuri de prevenire si combatere:

Arsura frunzelor produsa de Mycosphaerella cannabis

Ciuperca isi face aparitia pe frunze si pe tulpini prin pete circulare, de culoare bruna. Boala evolueaza, iar petele se albesc si inconjoara tulpina. In dreptul acestor pete se formeaza fructificatiile ciupercii. Aceasta ciuperca nu produce pagube insemanate, dar in combinatie cu alte boli produce scaderea productiei de fibra si seminte.

Putregaiul cenusiu produs de Botrytis infestans

Atacul se manifesta pe tulpina, la o distata de 40-50 cm de sol. Boala ataca preponderent plantele de sex masculin. Pe tulpina si pe frunze apar pete alungite la suprafata carora se dezvolta un mucegai cenusiu. Cu timpul tesuturile atacate albesc, crapa si se exfoliaza. Plantele atacate se recunosc dupa varful vestejit.

Masuri de prevenire si combatere:

  • evitarea terenurilor umede;
  • folosirea de samanta santoasa;
  • evitarea plantelor premergatoare ce sunt atacate de aceasta ciuperca;
  • rotatia corecta a culturilor. Canepa nu poate revenii pe acelasi teren decat dupa 3-4 ani;
  • in fazele de vegetatie avansate nu se aplica fungicide.

Daunatori Canepa

Paduchele lanos (Eriosoma lanigerum)

Dezvolta mai multe generatii pe an si colonizeaza partile aeriene ale plantelor. Adultii si larvele se hranescu cu sucul celular al plantelor. In urma atacului, tesuturile se atrofiaza si in final se usuca. Acesta specie poate transmite o serie de boli.

Masuri de prevenire si combatere:

Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae)

Este o specie foarte periculoasa. Acesta insecta este polifaga si ataca mai multe specii de plante. Atacul se prezinta sub forma de colonie pe partile aeriene ale plantei. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular. In urma atacului canepa nu se mai dezvolta normal, iar in final plantele se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

Paduchele testos (Parthenolecanium corni)

Adultii si larvele colonizeaza partile aeriene ale plantei. Acestia se hranesc cu sucul celular, iar in urma atacului plantele nu se mai dezvolta normal si se usuca. Este o specie greu de distrus pentru ca adultii se adapostesc sub o „carapace„ si nu intra in contact cu insecticidele.

Masuri de prevenire si combatere:

Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum)

Adultii au corpul acoperit cu o substanta ceroasa de culoare alba si au aspect prafos. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al plantelor producand dereglarea proceselor fiziologice ale plantei. In caz de atac sever plantele se pot usca complet.

Masuri de prevenire si combatere:

Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae)

Acesta ierneaza in stadiul de femela fecundata sub resturile de la suprafata solului. Femelele formeaza o panza specifica ce inconjoara tulpina si apoi incep sa depuna ouale. Larvele si adultii inteapa si sug sucul celular al plantelor atacate. In urma atacului dezvoltarea plantei este incetinita. De asemenea, acesta insecta poate transmite o serie de boli.

Masuri de prevenire si combatere:

Tripsi

Sunt insecte de mici dimensiuni, greu vizibile cu ochiul liber, ce ataca un numar foarte mare de plante de cultura. Aceastia colonizeaza varfurile de creste, florile, frunzele, determinand avortarea florilor si stagnarea din crestere a plantelor.

Masuri de prevenire si combatere:

Puricele canepii (Psylliodes attenuata)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului sau sub resturile vegetale. Adultii apar primavara cand temperaturile depasesc 8 grade Celsius si se hranesc pe plantele de canepa. Aceasta specie produce pagube si la cultura de hamei. In cazul unui atac sever cultura este compromisa. Larvele se hranesc superficial pe radacini si produc porti de intrare a ciupercilor fitopatogene in planta.

Masuri de prevenire si combatere:

Moilia canepei (Grapholita delineana)

Acesta specie a fost semnalata prima data in Romania in anul 1962 si provine din schimbul de seminte dintre tara noastra si Coreea, China si Japonia. Are trei generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos sub resturile vegetale de la suprafata solului sau in sol. Poate distruge cultura in proportie de pana la 70 %. Este o specie monofaga si se hraneste cu toate partile aeriene ale plantei.

Masuri de prevenire si combatere:

  • aratura adanca inainte de infiintarea culturii;
  • distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
  • Acarianul rosu comun se hraneste cu oule acestei specii;
  • tratamente chimice cu: Decis Mega, Fury, Mavrik, Affirm, Fastac Active;