Boli Varza

Nervatiunea neagra produsa de Xantomonas camperstris.

Pe frunze apar pete mari neregulate, galbene, in dreptul carora nervurile sunt brunificate si innegrite. Tesuturile din dreptul petelor devin pergamentoase, subtiate, iar in final se usuca. Boala se dezvolta rapid in conditii de umiditate ridicata. Daca se realizeaza o sectiune in tulpina, se observa brunificarea vaselor conducatoare. Boala se transmite prin samanta infectata si prin exudatul bacterian, care este transportat de picaturile de apa si de limaxi.

Masuri de prevenire si combatere:

  • dezinfectarea semintelor si a substratului pentru rasadnita, inainte de semanat. 
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • rotatie corecta (varza nu trebuie sa revina pe acelasi teren, decat dupa 4 ani);
  • strangerea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
  • tratamente chimice cu: Polyram DF, Equation Pro, Aliette, Captan 80 WDG, Melody Compact 49 WG;

Patarea bacteriana a frunzelor este produsa de bacteria Pseudomonas syringae pv. maculicola

Infectia se manifesta prin aparitia pe ambele fete ale frunzelor a unor pete mici, intunecate si umede. Aceste pete raman de obicei mici, dar se pot extinde daca sunt conditii favorabile. In cazul petelor mai vechi poate aparea uneori o bordura de culoare purpurie. Infectiile severe pot duce la caderea prematura a frunzelor.

Masuri de prevenire si combatere:

Putregaiul umed al cruciferelor produs de Erwinia carotovora pv. carotovora.

Atacul apare in anii ploiosii, pe terenurile compacte. In locul de prindere a frunzelor apar pete umede, de culoare galbuie. In conditii de umiditatea atmosferica ridicata, putregaiul cuprinde toata capatana si o transforma intr-o masa mucilaginoasa, urat mirositoare. Bacteria rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului si pe semintele infectate. Atacul se poate manifesta si in depozit, daca temperaturile sunt mentinute in jurul valorii de 20-25 grade Celsius.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
  • dezinfectia semintelor si a substratului pentru rasadnita, inainte de semanat; 
  • asolament corect (varza nu trebuie sa revina pe acelasi teren, decat dupa 4 ani);
  • sortarea capatanilor inainte de depozitare;
  • tratamente chimice cu: Rovral 500 SC, Aliette WG 80, Zeama Bordeleza, Melody Compact;

Hernia radacinilor produsa de ciuperca Plasmodiophora brassicae.

Este o boala usor de recunoscut datorita simptomelor care apar pe frunze si pe radacina. Simptomele aeriene sunt reprezentate de piticirea plantelor, ingalbenirea frunzelor si ofilirea acestora. Pe radacini boala se manifesta prin aparitia unor umflaturi sau strangulari, indicand un sistem radicular disfunctional. Boala se poate instala inca din faza de rasad.

Masuri de prevenire si combatere:

  • verificarea rasadurilor inainte de plantare;
  • la plantare se aleg terenuri cu un pH usor bazic (terenurile se pot amenda cu hidroxid de calciu (var stins), pentru a corecta pH-ul);
  • eliminarea plantelor bolnave din cultura;
  • rotatie corecta (varza poate revenii pe acelasi teren dupa 3-4 ani);

Mana cruciferelor, produsa de ciuperca Peronospora brassicae

Boala apare frecvent la plantele crescute inghesuit si este favorizata de conditiile de umiditate. Primele simptome sunt reprezentate prin aparitia pe frunze a unor pete neregulate, de culoare galbena, care ulterior se brunifica. Pe partea inferioara, in dreptul acestor pete apare un puf alb-cenusiu. In conditii de umiditate ridicata, infectia se extinde rapid, frunzele putrezesc sau se usuca, iar cresterea plantei este oprita.

Masuri de prevenire si combatere:

Albumeala cruciferelor produsa de Albugo candida 

Boala se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete galbui, in dreptul carora pe partea inferioara se formeaza fructificatiile ciupercii (de culoare alba, care initial este acoperita de epiderma). Tulpinile atacate se ingroasa si se rasucesc. Pastaile atacate se ingroasa, crapa si se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

Putregaiul uscat produs de Phoma lingam

Boala ataca partile aeriene ale plantei. Primele simptome sunt reprezentate de pete decolorate. Pe zonele galbui apar puncte mici si negre ce reprezinta fructificatiile ciupercii. In caz de atac sever, planta poate fi defoliata sau distrusa. Ciuperca rezista pe resturile vegetale si este transmisa de mai multi vectori (apa, vant, animale,om)

Masuri de prevenire si combatere:

  • stangerea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • plantarea de rasaduri si seminte sanatoase. Pentru mai multe informatii despre metodele de dezinfectie a semintelor click aici.
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • tratamente chimice cu: Dithane M 45, Captan 80 WDG, Merpan 50 WP, Folpan 80 WDG.

Putregaiul alb provocat de Sclerotinia sclerotiorum

Boala se instaleaza pe frunzele care iau contact cu solul sau pe tulpina, dar in caz de atac sever toata capatana este acoperita de un putregai apos insotit de o pasla alba. Pe tesuturile afectate se dezvolta scleroti negri, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Tesuturile atacate se inmoaie si se brunifica. Ciuperca rezista pe timpul iernii sub forma de scleroti.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • eliminarea plantelor afectate din cultura;
  • evitarea irigarii prin aspersiune;
  • fertilizarea echilibrata;
  • dezinfectia semintelor si a substratului pentru rasadnita.
  • tratamente chimice cu: Topsin, Ortiva 250 SC, Rovral 500 SC, Orius 25 EW;

Alternarioza produsa de  ciuperca Alternaria brassicae

Boala se manifesta prin aparitia unor pete circulare, de culoare bruna. Petele evolueaza, se maresc si sunt inconjurate de o bordura galbena. Tesuturile afectate se usuca si sunt luate de vant. Pe petiolul frunzelor pot aparea pete asemanatoare. Boala favorizeaza aparitia unor putregaiuri de natura fungica sau bacteriana.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatia corecta a culturilor (varza poate reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani);
  • dezinfectia semintelor si a substratului pentru rasadnita. 
  • eliminarea plantelor afectate din cultura;
  • evitarea irigarii prin aspersiune;
  • tratamente chimice cu: Ortiva 250 SC, Score 250 EC, Bravo 500 SC, Polyram DF;

Daunatori Varza

Plosnita rosie a verzei (Eurydema ornata)

Are 1-2 generatii pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor. Adultii apar primavara devreme, se hranesc pe cruciferele spontane, apoi depun ponta grupat pe partea inferioara a frunzelor de conopida, varza, etc. Adultii si larvele inteapa si sug, sucul celular din tesuturi. Tesuturile atacate se necrozeaza.

Masuri de prevenire si combatere:

Plosnita albastra a verzei (Eurydema oleracea).

Are 1-2 generatii pe an si ierneaza ca adult pe resturile vegetale ramase dupa recoltare, in frunzarul padurilor, etc. Adultii apar primavara si incep sa se hraneasca. Dupa o perioada de hranire, depun ponta pe petiolul frunzelor, tulpini, etc. Larvele sunt asemanatoare cu adultii. Adultii si larvele inteapa si sug toate organele aeriene ale plantei. Tesuturile atacate se necrozeaza, iar planta nu se mai dezvolta normal.

Masuri de prevenire si combatere:

Paduchele cenusiu al verzei (Brevicoryne brassicae)

Este o specie nemigratoare, ierneaza ca ou pe resturile vegetale de la suprafata solului. Primavara devreme coloniile apar pe cruciferele spontane, iar in luna iunie apar formele aripate care migreaza pe cruciferele cultivate. Adultii si larvele inteapa organele plantei si se hranesc cu sucul celular al acestora. Din aceasta cauza frunzele se incretesc, iar in caz de atac puternic se usuca si cad.

Masuri de prevenire si combatere:

Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp)

Adultii apar primavara devreme, iar dupa o hranire suplimentara depun ponta in sol, langa plantele de varza, conopida, gulie, etc. Adultii ataca frunzele, rod tesuturile, iar frunza capata un aspect ciuruit.

Masuri de prevenire si combatere:

Gandacul albastru al verzei (Colaphellus sophiae)

Are mai multe generatii pe an si ierneaza ca adult in sol. Produce pagube in stadiul de larva si adult, distrugand frunzele tinere. La maturitate, larvele se retrag in stratul superficial al solului, unde se impupeaza in casute special construite.

Masuri de prevenire si combatere:

Gargarita neagra a verzei (Baris laticollis)

Dezvolta mai multe generatii pe an si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului si sub resturile vegetale de pe sol. Adultii apar primavara, iar dupa o hranire suplimentara, depun ponta in petiolul frunzelor sau in tulpina. Larvel rod galerii de hranire in petiol si in tulpina.

Masuri de prevenire si combatere:

Gargarita tulpinilor de varza (Ceuthorrhynchus quadridens)

Are 1-3 generatii pe an si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului si sub resturile vegetale de pe sol. Adultii apar primavara si depun ponta in tulpina plantelor. Adultii rod frunzele, iar larvele sapa galeri de hranire in tulpina. In caz de atac puternic, capatana cade pe sol.

Masuri de prevenire si combatere:

Molia verzei (Plutella xilostella) 

Are mai multe generatii pe an si ierneaza in stadiul de pupa in sol sau pe diferite resturi de plante. Adultii depun ponta pe partea inferioara a frunzelor. Larvele rod epiderma si parenchimul, iar frunzele au un aspect plumburiu.

Masuri de prevenire si combatere:

Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae)

Larvele fluturelui alb al verzei ataca varza, gulia, ridichea si alte crucifere cultivate si spontane. In primele varste se hranesc in grup si rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor, iar mai tarziu devin solitare scheletuind frunzele. In caz de atac sever, capatana poate fi ciuruita.

Masuri de prevenire si combatere:

Buha verzei (Mamestra brassicae)

Buha verzei este un daunator polifag, ataca varza, conopida, gulia si alte crucifere cultivate si spontane. Omizile se localizeaza in partea inferioara a funzelor, pe care le rod. La ultimele varste ele rod orificii in frunze si sapa galerii in capatana. Pe ranile provocate se pot instala agenti fito-patogeni, iar capatanile putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:

Musca verzei (Delia Brassicae)

Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca larva in stratul superficial al solului. Femelele depun ponta in sol, in apropierea plantelor. Dupa eclozare, larvele patrund in plante si formeaza numeroase galerii de hranire. Plantele atacate nu se mai dezvolta, iar treptat se usuca. Prin smulgerea din sol a unei plante atacate, se observa numeroase galerii sau chiar larve. Acestea transmit o bacteria ce produce putrezirea radacinii.

Masuri de prevenire si combatere: