Boli Telina

Mozaicul telinei produs de Cerely mosaic virus.

Plantele atacate se recunosc usor datorita frunzelor deformate si taliei reduse. De asemenea, frunzele prezinta pete de decolorare in zona nervurilor. Pe parcursul vegetatiei virusul este transmis de catre afide. Transmiterea de la an la an se realizeaza prin semintele infectate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • utilizarea semintelor certificate, provenite din surse sigure;
  • eliminarea plantelor atacate din cultura;
  • distrugerea buruienilor;
  • aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide;

Putregaiul umed produs de bacteria Erwinia carotovora.

Boala isi face aparitia in verile racoroase si cu precipitatii abundente. In zona coletului apar pete umede, de culoare galben-bruna. Daca umiditatea ramane ridicata, petele se unesc si acopera intreaga radacina. Bacteria patrunde in plante prin ranile cauzate de lucrarile de intretinere sau de insecte. Bacteria intra in spatiile dintre celule si distruge peretii celulari. Astfel, radacina si coletului se vor transforma intr-o masa bruna, mucilaginoasa. Acest putregai isi face aparitia si in depozit, unde poate produce pagube de peste 50 %.

Masuri de prevenire si combatere:

Patarea alba (septorioza) produsa de Septoria apiicola.

Este o boala foarte periculoasa, ce poate distruge in totalitate aparatul foliar al plantei. Atacul este favorizat de temperaturile cuprinse intre 18 si 20 grade Celsius si umiditate atmosferica ridicata (95 %). Pe frunze apar pete galben-brune, marginite de o bordura rosiatica. Daca conditiile meteo permit, boala evolueaza, petele se maresc, iar in centrul lor apar fructificatiile ciupercii. Simptomele bolii se pot manifesta pe tulpini, inflorescente sau chiar pe seminte. Trasmiterea se realizeaza prin semintele infectate si prin sporii ciupercii ce rezista in timpul iernii pe resturile vegetale de la suprafata solului.

Masuri de prevenire si combatere:

Fainarea produsa de ciuperca Erysiphe umbeliferarum.

Pe frunzele plantelor atacate apare un miceliu de culoare alba. Boala evolueaza, iar miceliul devine cenusiu si prafos. Pe tesuturile afectate se formeaza niste puncte mici, negre, reprezentate de frunctificatiile ciupercii. Ciuperca isi face aparitia in anii caldurosi si secetosi. Trasminterea este asigurata de vectori (oameni, apa, vant, unelte), care transporta sporii ciupercii de pe plantele bolnave pe plantele sanatoase. Pe timpul iernii, ciuperca rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului.

Masuri de prevenire si combatere:

Putregaiul alb produs de Sclerotinia sclerotiorum.

Boala este raspandita in toate culturile de radacinoase, dar cele mai mari pagube le produce in depozite. Boala isi face aparitia cand vremea este umeda si calduroasa. In zona coletului apare un puf de culoare alba, ce reprezinta miceliul ciupercii. Daca conditiile meteo se mentin favorabile, ciuperca distruge toata planta. Caracteristica acestei boli, este reprezentata de aparitia unor scleroti de culoare neagra pe miceliul ciupercii. Sclerotii asigura raspandirea de la an la an. In depozit boala se raspandeste prin contactul direct dintre plantele atacate si cele sanatoase.

Masuri de prevenire si combatere:

Cercosporioza produsa de ciuperca Cercospora apii. 

Pe frunze apar pete mici, circulare, de culoare cafenie, inconjurate de o bordura fina de culoare bruna. Zonele afectate se scufuda usor in tesut. Boala se poate confunda cu mana, dar in cazul cercosporiozei nu este prezent puful de pe fata inferioara a frunzelor. Ciuperca se raspandeste prin spori. Acestia rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului si produc infectii in anii urmatori. Temperaturile ridicate si prezenta picaturilor de apa pe frunze, favorizeaza aparitia acestei boli.

Masuri de prevenire si combatere:

Mana, produsa de Peronospora umbellifarum.

Pe partea superioara a frunzelor apar pete galbene, apoase, ce evolueaza si devin brune. Cu timpul, pe partea inferioara, apare un puf cenusiu, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Aceasta ciuperca este foare periculoasa deoarece in scurt timp poate produce defolierea plantei. Transmiterea se realizeaza prin samanta infectata si prin sporii ce rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatia culturilor;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • evitarea irigarii prin aspersiune;
  • adunarea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • utilizarea semintelor sanatoase;
  • tratamente chimice cu : Aliette 80 WGAntracol 70 WP, Polyram DF;

Daunatori Telina

Plosnita vargata a umbeliferelor (Graphosoma Lineatus)

Are o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor, livezilor sau pe resturile vegetale de pe suprafata solului. Larvele si adultii ataca plantele determinand distrugerea lastarilor floriferi, avortarea florilor si impiedica dezvoltarea plantelor.

Masuri de prevenire si combatere:

Afidele

Afidele sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora spontana, iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori, inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si sug sucul celular, provocand un stres plantei. In caz de atac sever, determina moartea platei.

Masuri de prevenire si combatere:

Musca morcovului (Chamaepsila rosae).

Aceasta specie poate ataca si telina. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca pupa pe resturile vegetale de la suprafata solului. Femelele depun ponta in sol in apropierea plantelor. Dupa eclozare, larvele patrund in radacini, unde sapa galerii de hranire. Plantele atacate mor sau dezvolta rizomi mici, ce nu se pot consuma. In ranile produse de larve se pot instala microorganisme ce produc putrezirea tesuturilor.

Masuri de prevenire si combatere:

Croitorul pastarnacului (Phytoecia icterica).

Aceasta specie poate ataca si telina. Daunatorul ddezvolta o generatie pe an si ierneaza in radacinile de morcov, pastarnac, telina etc. Femelele depun ponta in sol, in apropierea radacinilor. Dupa eclozare, larvele patrund in radacini, unde sapa galerii in cilindrul central. Ca urmare a atacului, radacinile putrezesc. In cazul atacurilor severe, cultura poate fi afectata in proportie de 40 %.

Masuri de prevenire si combatere:

Musca telinei (Philophylla heraclei).

Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in sol. Adulti apar in luna mai si depun ponta pe partea inferioara a frunzelor. Dupa eclozare, larvele patrund in frunza unde sapa galerii de hranire. Pe ranile produse de aceasta insecta se pot dezvolta agenti fito-patogeni.

Masuri de prevenire si combatere:

Musca miniera (Liriomyza spp).

Este o specie polifaga si ataca aproape toate speciile de legume. Larvele produc rosaturi in frunze sub forma unor galeri miniere. Adultii se hranesc cu limbul frunzelor. Pe ranile provocate de aceasta insecta se pot instala agenti fito-patogeni.

Masuri de prevenire si combatere:

Nematozii

Sunt viermi microscopici ce ataca majoritatea speciilor legumicole. Au numeroase generatii pe an si se inmultesc foarte repede. Larvele patrund in sistemul radicular al plantelor si se stabilesc in vasele conducatoare. In timpul hranirii secreta o toxina ce determina hipertrofierea tesuturilor. Plantele atacate stagneaza din crestere, iar in final se usuca.

Masuri de prevenire si combatere: