Bolile ovazului

Piticirea si ingalbenirea plantelor produsa Barley yellow dwarf virus

Plantele atacate prezinta o culoare mai inchisa, iar apoi se ingalbenesc sau chiar se inrosesc. Viroza ataca plantele si in faza de plantula. Virusul produce o piticire severa insotita de lipsa inspicarii. Daca plantele sunt afectate in faza de infratire, acestea infratesc mai putin, iar varfurile si nervurile frunzelor sunt ingalbenite. Plantele atacate formeaza spice, dar cu un numar mare de spiculete sterile. Virusul este transmis de catre afide.

Masuri de prevenire si combatere:

  • distrugerea buruienilor din cultura;
  • efectuarea lucrarilor solului specifice;
  • semanatul in epoca optima;
  • aplicarea insecticidelor pentru a combate acarienii;
  • cultivarea soiurilor rezistente;

Taciunele zburator produs de ciuperca Ustilago avenae

Inaintea aparitiei panicului, plantele atacate se recunosc prin culoare galbuie ce o capata frunza ce acopera paniculul (burduf). Inflorescenta plantelor afectate apare mai tarziu, iar spiculetele panicului sunt transformata intr-o masa negricioasa de spori. Simptomele acestei boli sunt influentate de conditiile meteo: Pe vreme umeda si racoroasa, ritmul de dezvoltare al bolii este incetinit, masa de spori este intarita, iar panicului este distrus partial. Pe vreme calduroasa si secetoasa, boala evolueaza intr-un ritm alert, iar sporii sunt eliberati rapid.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • metoda cea mai eficienta o reprezinta tratarea semintei. Exemple de produse: Vitavax, Kinto Duo;

Taciunele imbracat produs de Ustilago levis

Este la fel de intalnit ca taciunele zbrurator. Simptomele sunt asemanatoare, dar Taciunele imbracat nu ataca toate organele panicului, ci doar o parte din acesta. Boabele sunt transformate intr-o masa negricioasa de spori. In final, masa de spori este eliberata. Sporii adera pe semintele sanatoase sau cad pe sol.

Masuri de prevenire si combatere:

  • tratamentul semintelor inainte de semanat cu produse folosite la Taciunele zburator;
  • semanat timpuriu;
  • fertilizarea echilibrata pentru a creste rezistenta plantelor;
  • metoda cea mai eficienta o reprezinta tratarea semintei. Exemple de produse: Vitavax, Kinto Duo;

Rugina coronata produsa de Puccinia coronata

Primele simptome apar in perioada iunie – iulie. Pe fata superioara a frunzelor apar pustule de forma circulara, dispuse dezordonat. Initial acestea sunt de culoare portocalie si acoperite de epiderma. In urma ruperii epidermei, sporii sunt eliberati, iar pustulele devin prafoase. La sfarsitul verii apar pustule de culoare neagra, dispuse in jurul pustulelor de culoare portocalie.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • distrugerea buruienilor;
  • aratura de vara, dupa recoltare pentru a incorpora in sol sporii ciupercii;
  • fertilizare echilibrata;
  • tratamente chimice cu: Zamir, Mirage, Orius, Amistar Xtra;

Patarea bruna a frunzelor produsa de Pyrenophora avenae

Simptomele caracteriste ale acestei boli se manifesta pe frunzele din partea superioara. Pe acestea apar pete mici, de culoare galbena. Boala evolueaza, iar petele se maresc. Pe suprafata petelor, apar striuri brune. Acestea se dezvolta iar petele se acopera cu un puf catifelat. In urma atacului, frunzele se ingalbenesc si se usuca. In conditii favorabile, boala ataca si spicele. Acestea formeaza seminte sistave, de culoare galbena-bruna, ce vor transmite infectatia in urmatorul an. De asemenea, boala poate sa traiasca pe resturile vegetale de la suprafata solului si sa produca infectii in anii urmatori.

Masuri de prevenire si combatere:

  • se va respecta densitatea optima;
  • distrugerea buruienilor;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • fertilizare echilibrata;
  • folosirea de samanta certificata si provenita din surse sigure;
  • tratamente chimice cu urmatoarele produse: Amistar Xtra, Menara;

Fainarea produsa de ciuperca Erysiphe graminis

Boala isi face aparitia primavara. Pe frunzele bazale si pe tulpini apar pete albe, pasloase. Petele devin prafoase, iar pe acestea apar formatiuni circulare ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Atacul se poate extinde rapid si poate ataca chiar si inflorescentele. Tesuturile atacate se ingalbenesc si se usuca. Frunzele se usuca prematur, paniculul nu se dezvolta normal, iar planta produce boabe sistave. Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului. Vremea umeda din toamna poate determina aparitia unor infectii de toamna. Aparitia bolii este favorizata de fertilizarea excesiva cu azot, monocultura sau semanarea densitatilor mari.

Masuri de prevenire si combatere:

  • ingroparea resturilor vegetale prin aratura;
  • distrugerea buruienilor;
  • fertilizarea echilibrata;
  • cultivarea soiurilor rezistente
  • aplicarea a 1-2 tratamente in fenofaza de impaiat sau inspicat cu unul din produselor: Bumper, Topas, Kumulus, Mirage, Zamir, Thiovit Jet;

Rugina neagra este produsa de ciuperca Puccinia graminis

Simptomele bolii se manifesta prin aparitia de pustule pe toate organele aeriene ale plantei, indeosebi pe tulpina, de aceea se mai numeste si rugina paiului. Spre deosebire de celelalte rugini la care atacul începe de la baza plantei, la rugina neagra, atacul începe la etajul superior al plantei de unde se extinde apoi la restul organelor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • evitarea aplicarii azotului in exces;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • fertilizare echilibrata;
  • tratamente chimice cu: Zamir, Mirage, Orius, Amistar Xtra;

Fuzarioza (inrosire spicelor) produsa de Gibberella zeae

Aceata boala isi face aparitia in anii cu verii calde si secetoase. Boala se manifesta inca din faza de plantula, cand pe tulpinitele plantelor apar pete brune. In urma atacului, tulpinitele putrezesc. Cand ciuperca ataca in faza de infratire, plantele prezinta brunificari si la baza tulpiniilor. Acestea raman mici si vor forma spice slab dezvoltate, de culoare bruna. Atacul cel mai grav se manifesta in faza de formare a panicului, cand apare albirea si inrosirea spiculetelor. La baza spiculetelor albite se dezvolta un mucegai roz sau pernite de culoare portocalie ce reprezina fructificatiile ciupercii. Boabele sunt sistave si isi pierd facultate germinativa. Transmiterea din timpul vegetatie este asigurata de sporii si miceliul ciupercii. De la an la an raspandirea este asigurata de semintele infectate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • evitarea monoculturii sau rotatiei grau-porumb;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • tratamentul semintei inainte de semanat. Exemple de produse: Amiral Proffy, Orius 2 WS;
  • tratamente chimice aplicate in faza de burduf. Exemple de produse: Bumper, Zamir;

Principalii daunatori ai ovazului

Tripsul ovazului (Stenothrips graminum)

Are o generatie la doi ani si ierneaza ca adult in sol la 30-50 cm adancime. Aceasta specie ataca o serie de specii spontane, precum si specii cultivate. In urma atacului plantele prezinta pete de decolorare pe frunze si pe elementele paniculului. De asemenea, spiculetele sunt sterile, boabele se deformeaza sau sunt seci.

Masuri de prevenire si combatere:

Paduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum)

Are 15-20 de generatii pe an si ierneaza ca ou pe orz sau pe specile spontane. Adultii si larvele colonizeaza frunzele si tulpinile, sugand seva din tesuturi. Frunzele atacate, prezinta pete de culoare rosie, se rasucesc, iar apoi se usuca. Atacurile puternice din toamna determina uscarea plantelor, iar in perioada formarii boabelor determina scaderea productiei.

Masuri de prevenire si combatere:

  • se recomanda semanatul in epoca optima;
  • distrugerea buruienilor;
  • aplicarea tratamentelor atunci cand pe o planta se gasesc mai mult de 10 indivizi; Exemple de produse: Confidor Energy, Mavrik, Nurelle D, Actara, Biscaya;

Viespea paiului (Cephus pygmaeus)

Este o specie polifaga ( ataca si orzul ) ce dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva pe resturile vegetale de la suprafata solului sau in sol. Adultii apar in perioada mai-iunie si depun ponta in zona internodului de sub spic. Dupa eclozare, larva roade continutul paiului. Spicele nu se mai dezvolta si se ingalbenesc. Precipitatiile si vantul pot duce la ruperea paiului si caderea spicelor.

Masuri de prevenire si combatere:

Gandacul balos (Lema melanopa)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzisul ierburilor de pe marginea drumului, liziere, paduri, etc. Adultii apar de obicei in a doua decada a lunii aprilie, depun ponta pe partea superioara a frunzelor, aproape de baza, paralel cu nervura principala. Adultii rod frunzele, perforand ambele epiderme si parenchimul, iar larvele consuma epidema inferioara si parenchimul, lasand intacta epiderma inferioara. In caz de atac puternic intreg foliajul este redus la niste membrane transparente, plantele capatand un aspect albicios. Atacul se manifesta in vetre, care se disting de la distanta ca niste pete albe in lanul respectiv.

Masuri de prevenire si combatere:

Gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva in sol. Isi reia activitatea imediat dupa topirea zapezii. Adultii se hranesc cu florile si boabele aflate in diferite faze de coacere. Larvele se hranesc numai cu partile aeriene ale plantelor, niciodata cu radacini. Acestea ataca frunzele, le trag in interiorul galeriilor din sol si le sfasie. Plantele atacate sunt distruse in intregime, atacul manifestandu-se in vetre.

Masuri de prevenire si combatere:

Carabuseii cerealelor (Anisoplia spp)

Dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca larva. Adultii acestor specii se hranesc cu ovarele florilor si boabele aflate in faza de lapte – ceara. In urma atacului boabele sunt distruse partial sau total. Larvele nu sunt daunatoare.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatie corecta a culturilor, care sa includa o specie prasitoare;
  • tratamente chimice cand pe un metru patrat se gasesc mai mult de cinci adulti; Exemple de produse: Proteus, Biscaya, Fury, Mavrik;

Plosnitele cerealelor (Eurygaster spp)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sau in alte locuri adapostite de intemperii. Adultii apar primavara cand temperaturile depasesc 9 grade Celsius. In urma copulatie depun ponta pe organele aeriene ale plantelor. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al frunzelor, tulpinilor, spicelor si boabelor. Cand atacul are loc pe spic, partea de deasupra intepaturii se albeste si nu mai formeaza boabe. Boabele atacate in faza de lapte – ceara, se zbarcesc.

Masuri de prevenire si combatere:

Plosnitele vargate ale cerealelor (Aelia spp)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sau in alte locuri adapostite de intemperii. Adultii apar primavara si depun ponta pe organele aeriene ale plantei. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al frunzelor, tulpinilor, spicelor si boabelor. Cand atacul are loc pe spic, partea de deasupra intepaturii se albeste si nu mai formeaza boabe. Boabele atacate in faza de lapte-ceara, se zbarcesc.

Masuri de prevenire si combatere:

Viermele rosu al paiului (Haplodiplosis marginata)

Are o generatie pe an si ierneaza ca larva in sol. La sarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai, larvele urca la suprafata solului si se impupeaza. Adultii apar la 4-5 zile si depun ponta pe limbul frunzelor superioare. Ouale si larvele sunt sensibile la uscaciune. Dupa eclozare, larvele patrund sub teaca frunzelor unde se fixeaza. Plantele atacate prezinta teaca frunzelor umflata la locul de fixare a larvelor, observandu-se umflaturi alungite cu mijlocul puternic adancit, in care se hranesc larvele. In zonele atacate paiul are vasele conducatoare distruse. Acest lucru determina franarea cresterii si inspicarii, coacerea prematura, reducerea numarului de boabe în spic.

Masuri de prevenire si combatere: