Bolile graului

Mozaicul dungat al graului produs de Wheat streak mosaic virus

Primele simptome apar la cateva saptamani de la rasarire. Pe frunze apar dungi de culoare verde-deschis sau galbui paralele cu nervurile. Simptomele bolii sunt mascate in toamna odata cu scaderea temperaturilor si reapar primavara. In caz de de atac puternic frunzele bazale devin galbene, iar in cele din varf au apect mozaicat. Plantele virozate stagneaza din crestere si formeaza spice slab dezvoltate. Acest virus ataca mai multe specii din familia Poaceae si este transmis de mai multe specii de acariei.

Masuri de prevenire si combatere:

  • distrugerea buruienilor din cultura;
  • efectuarea lucrarilor agrotehnice specifice;
  • semanatul in epoca optima;
  • aplicarea insecticidelor pentru a combate acarienii;
  • cultivarea soiurilor rezistente;

Piticirea galbena a orzului produsa Barley yellow dwarf virus

Aceasta viroza ataca agresiv graul. Plantele atacate prezinta o culoare mai inchisa, iar apoi se ingalbenesc. Viroza ataca plantele si in faza de plantula producand o piticire severa insotita de lipsa inspicarii. Daca plantele sunt afectate in faza de infratire, acestea infratesc mai putin, iar varfurile si nervurile frunzelor sunt ingalbenite. Plantele atacate formeaza spice, dar cu un numar mare de spiculete sterile. Virusul este transmis prin afide.

Masuri de prevenire si combatere:

  • distrugerea buruienilor din cultura;
  • efectuarea lucrarilor solului specifice;
  • semanatul in epoca optima;
  • aplicarea insecticidelor pentru a combate acarienii;
  • cultivarea soiurilor rezistente;

Fainarea produsa de ciuperca Erysiphe graminis

La baza tulpinilor și pe tecile și limbul frunzelor inferioare apar pete galbene sau verde deschis acoperite cu pernițe pâsloase, albe, prăfoase, izolate sau confluente. Plantele bolnave sunt stânjenite în crestere, spicele sunt mici, cu boabele sistave deoarece frunzele puternic atacate se usuca de timpuriu. Modificări ale proceselor fiziologice: scăderea accentuată a cantității de clorofilă, mărirea transpiratiei, săaderea sau creșterea intensității respirației, în faza înfrățirii și a împăierii = reducere însemnată a recoltei.

Masuri de prevenire si combatere:

  • ingroparea resturilor vegetale prin aratura;
  • distrugerea buruienilor;
  • fertilizarea echilibrata;
  • cultivarea soiurilor rezitente
  • aplicarea a 1-2 tratamente in fenofaza de impaiat sau inspicat cu unul din produselor: Bumper, Topas, Kumulus, Mirage, Zamir, Thiovit Jet;

Septorioza produsa de Mycosphaerella graminicola

Pe limbul foliar apar pete ovale sau alungite, de câțiva mm, de culoare galbenă sau brună. Petele se măresc ca dimensiuni, mijlocul lor capată o nuanță cenușie albicioasă, ramânând înconjurate de un chenar brun-deschis și fiind limitate lateral de nervuri. Când atacul este puternic petele confluează, țesuturile se necrozează și ca rezultat frunzele se usucă de timpuriu. In dreptul petelor se observa puncte negre=picnidiile ușor cufundate în țesut, dispuse în șiruri paralele de-a lungul nervurilor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • ingroparea resturilor vegetale prin aratura;
  • distrugerea buruienilor;
  • rotatia corecta a culturilor;
  • asigurarea unei densitati optime;
  • tratamentele aplicate impotriva fainarii sunt eficiente si impotriva septoriozei;
  • aplicarea tratamentelor cu unul din produsele: BumperTopasKumulusMirageZamirThiovit Jet;

Rugina bruna a graului produsa de Puccinia recondita

Aceasta boala apare primavara devreme prin formarea unor formatiuni ovale, eliptice sau circulare, de culoare ruginie, numite uredopustule. Mai tarziu, pe fata inferioara apar teleutopustulele ovale, de culoare neagra, ce sunt acoperite de epiderma frunzei. Dupa ruperea epidermei, formatiunile devin prafoase, iar frunzele se ingalbenesc si se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

Rugina galbena produsa de ciuperca Puccinia striiformis

Aceasta ciuperca ataca toate organele aeriene ale plantei. Pe organele atacate se formeaza pustule deptunghiulare, portocalii, dispuse in siruri paralele. Infectia porneste de la frunzele bazale, iar in cazuri grave poate ataca si spicele. In urma atacului se produce uscarea prematura a frunzelor, o incetinire în crestere a spicelor si sistavirea boabelor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea de soiurilor rezistente;
  • semanatul in epoca optima;
  • fertilizare echilibrata;
  • produce ce combat rugina bruna se pot folosi si impotriva ruginii galbene;
  • tratamente chimice cu: ZamirMirageOrius 25 EWAmistar Xtra;

Rugina neagra a graului produsa de Puccinia graminis

Simptomele bolii se manifesta prin aparitia de formatiuni numite pustule, pe toate organele aeriene ale graului, indeosebi pe tulpina. Din acest motiv se mai numeste si rugina paiului. Spre deosebire de rugina galbena sau cea bruna, in cazul ruginii negre atacul incepe din partea superioara a plantei.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea de soiurilor rezistente;
  • semanatul in epoca optima;
  • fertilizare echilibrata;
  • produsele ce combat rugina bruna si rugina galbena se pot folosi impotriva ruginii negre;
  • tratamente chimice cu: ZamirMirageOrius 25 EWAmistar Xtra;

Fuzarioza (inrosire spicelor) produsa de Gibberella zeae

Aceata boala isi face aparitia in anii cu verii calde si secetoase. Boala se manifesta inca din faza de plantula, cand pe tulpinitele plantelor apar pete brune. In urma atacului, tulpinitele putrezesc. Cand ciuperca ataca in faza de infratire, plantele prezinta brunificari si la baza tulpiniilor. Acestea raman mici si vor forma spice slab dezvoltate, de culoare bruna. Atacul cel mai grav se manifesta in faza de inspicare, cand apare albirea si inrosirea spicelor. La baza spiculetelor albite se dezvolta un mucegai roz sau pernite de culoare portocalie ce reprezina fructificatiile ciupercii. Boabele sunt sistave si isi pierd facultate germinativa. Transmiterea din timpul vegetatie este asigurata de sporii si miceliul ciupercii. De la an la an raspandirea este asigurata de semintele infectate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • evitarea monoculturii sau rotatiei grau-porumb;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • tratamentul semintei inainte de semanat. Exemple de produse: Amiral Proffy, Orius 2 WS;
  • tratamente chimice aplicate in faza de burduf. Exemple de produse: 
  • tratamente chimice cu: Zamir, Bumper;

Malura comuna produsa de Tiletia spp

Cand plantele sunt atacate in primele faze de vegetatie, acestea prezinta o stagnare in crestere, infratire slaba si prezinta o coloratie verde-albastrie. Spicele au aspect zburlit, lasand semintele expuse. Boabele atacate sunt mai bombate, iar continutul acestora este inlocuit de o masa de spori de culoare neagra si cu un miros de peste stricat. In timpul recoltarii boabele atacate sunt sparte, iar sporii sunt eliberati. O parte din spori raman in pe sol si vor produce noi infectii, o parte adera pe semintele sanatoase.

Masuri de prevenire si combatere:

  • aratura adanca de vara;
  • semanat in epoca optima;
  • rotatia corecta a culturilor;
  • curatirea combinelor la trecere de la o sola la alta;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat. Exemple de produse: Amiral Proffy, Orius 2 WS;

Malura pitica produsa de ciuperca Tiletia controversa

In tara noastra acesta boala este mai putin inalnita decat malura comuna, atacul fiind asemanator. Dar in cazul celei pitice, plantele atacate prezinta o piticire severa. Atacul se manifesta in vetre de forma eliptica sau circulara. Plantele atacate nu pot fi recoltate, iar boabele cad pe sol. Sporii ciupercii raman viabili timp de 4-5 ani.

Masuri de prevenire si combatere:

  • aratura adanca de vara;
  • semanat in epoca optima;
  • semanatul la adancimea optima;
  • rotatia corecta a culturilor;
  • tratamentele aplicate impotriva malurei comune sunt eficiente si in cazul celei pitice;

Taciunele zburator produs de Ustilago tritici

Aceasta boala este frecventa in culturile de grau, dar produce pagube nesemnificative. Plantele atacate sunt mai mici, iar frunza ce acopera spicul este decolorata. Plantele atacate formeaza spice inaintea celor sanatoase. Elementele spicului sunt distruse si transformate intr-o masa prafoasa de spori, de culoarea neagra. Initial organele spicului sunt acoperite de o membrana argintie. Aceasta se rupe, iar sporii sunt lasati liberi si luati de vant. Din spic mai ramane decat axul central (rahisul).

Masuri de prevenire si combatere:

  • tratamentul semintei inainte de semant constituie principala metoda de prevenire si combatere. Exemple de produse: Vitavax, Kinto Duo;

Innegrirea si inghenucherea bazei tulpiniii produsa de Gaeumannomyces graminis

Atacul se manifesta in vetre, iar plantele atacate se recunosc usor dupa culoare galbuie. Daca plantele se smulg din sol se observa ca sistemul radicular este distrus. De asemenea, baza tulpinii este acoperita de un miceliu brun. Tesuturile atacate se necrozeaza, iar tulpina se indoaie si se rupe. In urma atacului plantele se usuca, spicele se decoloreaza, se albesc si nu mai formeaza seminte.

Masuri de prevenire si combatere:

  • daca pe o sola se manifesta atacul acestei boli, graul sau alte cereale paioase vor mai revenite pe acel teren dupa minim trei ani;
  • distrugerea buruienilor;
  • aratura corespunzatoare;
  • evitarea terenurilor umede;
  • se va respecta densitatea optima;
  • fertilizare echilibrata;

Patarea in ochi a bazei tupinii (Pseudocercosporella herpotrichoides)

Acesta boala produce pagube importante in zonele umede si cu temperaturi moderate. Boala isi face aparitia in vetre si se poate instala inca din toamna. Ciuperca ataca baza tulpinii. Simptomele sunt reprezentate de aparitia unor pete eliptice, albicioase sau galbene, marginite de un halou de culoare bruna. In centrul petelelor se dezvolta fructificatiile ciupercii sub forma unui punctulet de culoare neagra. In interiorul paiului se dezvolta o pasla cenusie ce reprezinta miceliul ciupercii. Plantele atacate se rup de la nivelul petelor. Daca supravietuiesc atacului formeaza spice sterile.

Masuri de prevenire si combatere:

  • respectarea unei rotatii de cinci ani;
  • evitarea soiurilor acide sau fertilizarea excesiva cu azot;
  • efectuarea unei araturi corespunzatoare;
  • In caz de atac grav (peste 25 % din plante afecate) se efectueaza tratamente chimice. Exemple de produse: Mirage, Bumper Super;

Innegrirea spicelor produsa de Mycospharela tulasnei

Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale plantei, dar atacul este mai pronuntat pe spice. Pe seminte si pe elementelor spicului apar grupari de miceliu, de culoare neagra. Boabele atacate sunt sistave, iar din ele se obtine o faina de slaba calitate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • daca pe o sola se manifesta atacul acestei boli, graul sau alte cereale vor mai revenite pe acel teren dupa minim trei ani;
  • distrugerea buruienilor;
  • aratura corespunzatoare;
  • evitarea terenurilor umede;
  • se va respecta densitatea optima;
  • fertilizare echilibrata;

Helminstoporiaza (sfasirea frunzelor) produsa de ciuperca Pyrenophora tritici – repentis

Pe frunze de la baza plantei apar pete de culoare bruna marginita de un halou de culoare bruna-cenusie. Boala evolueaza, iar in centrul petelor apar fructificariile ciupercii, de culoare bruna-negricioasa. Petele se unesc si ocupa suprafete mari din frunza. Tesuturile atacate se usuca, se rup, iar frunza se sfasie. Plantele atacate formeaza boala sistave.

Masuri de prevenire si combatere:

  • se va respecta densitatea optima;
  • distrugerea buruienilor;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • fertilizare echilibrata;
  • tratamente chimice cu urmatoarele produse:  Amistar Xtra, Menara;

Principalii daunatori ai graului

Tripsul graului (Haplothrips tritici)

Dezvolta o generaţie pe an si ierneaza in stadiul de larva pe resturile vegetale de la suprafata solului. Adulţii si larvele inteapa si sug seva din organele florale, rahis si boabe. In urma atacului florile avorteaza, spicele devin albicioase si sunt sterile. Daca boabele sunt atacate in faza de lapte, acestea devint sistave.

Masuri de prevenire si combatere:

Cicorita graului (Macrosteles sexnotatus)

Are 2-3 generaţii pe an si ierneaza in stadiul de adult si uneori sub forma de oua. Ataca graul, orzul, secara, ovaz, porumb, orez, etc. Inteapa frunzele si se hraneste cu seva. Tesuturile atacate se decoloreaza si se albesc. In caz de atac sever, tesuturile atacate se ingalbenesc si se usuca. Acesta insecta poate transmite anumite viroze.

Masuri de prevenire si combatere:

Plosnitele cerealelor (Eurygaster spp)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sau in alte locuri adapostite de intemperii. Adultii apar primavara cand temperaturile depasesc 9 grade Celsius. In urma copulatia depun ponta de organele aeriene ale plantei. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al frunzelor, tulpinilor, spicelor si boabelor. Cand atacul are loc pe spic, partea de deasupra intepaturii se albeste si nu mai formeaza boabe. Boabele atacate in faza de lapte-ceara, se zbarcesc.

Masuri de prevenire si combatere:

Gandacul ghebos (Zabrus tenebrioides)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva in sol. Isi reia activitatea imediat dupa topirea zapezii. Adultii se hranesc cu florile si boabele in diferite faze de coacere. Larvele se hranesc numai cu partile aeriene ale plantelor, niciodata cu radacini. Acestea ataca frunzele, le trag in interiorul galeriilor din sol si le sfasie. Plantele atacate sunt distruse in intregime, atacul manifestandu-se in vetre.

Masuri de prevenire si combatere:

Carabuseii cerealelor (Anisoplia spp)

Dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca larva. Adultii acesor specii se hranesc cu ovarele florilor si boabele aflate in faza de lapte sau parga. In urma atacului boabele sunt distruse partial sau total. Larvele nu sunt daunatoare.

Masuri de prevenire si combatere:

  • efectuarea araturii dupa recoltarea culturii;
  • rotatie corecta a culturilor, care sa includa o specie prasitoare;
  • tratamente chimice cand pe un metru patrat se gasesc mai mult de cinci adulti; Exemple de produse: Proteus, Biscaya, Fury, Mavrik;

Plosnitele vargate ale cerealelor (Aelia spp)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sau in alte locuri adapostite de intemperii. Adultii apar primavara si depune ponta pe organele aeriene ale plantei. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al frunzelor, tulpinilor, spicelor si boabelor. Cand atacul are loc pe spic, partea de deasupra intepaturii se albeste si nu mai formeaza boabe. Boabele atacate in faza de lapte-ceara, se zbarcesc.

Masuri de prevenire si combatere:

Gandacul ovazului (Lema melanopa)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzisul ierburilor de pe marginea drumului, liziere, paduri, etc. Adultii apar de obicei in a doua decada a lunii aprilie, depun ponta pe partea superioara a frunzelor, aproape de baza, paralel cu nervura principala. Adultii rod frunzele, perforand ambele epiderme si parenchimul, iar larvele consuma epidema inferioara si parenchimul, lasand intacta epiderma inferioara. In caz de atac puternic intreg foliajul este redus la niste membrane transparente, plantele capatand un aspect albicios. Atacul se manifesta in vetre, care se disting de la distanta ca niste pete albe in lanul respectiv.

Masuri de prevenire si combatere:

Viermele rosu al paiului (Haplodiplosis marginata)

Are o generatie pe an si ierneaza ca larva in sol. La sarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai, larvele urca la suprafata solului si se impupeaza. Adultii apar la 4-5 zile si depun ponta pe limbul frunzelor superioare. Ouale si larvele sunt sensibile la uscaciune. Dupa eclozare, larvele patrund sub teaca frunzelor unde se fixeaza. Plantele atacate prezinta teaca frunzelor umflata la locul de fixare a larvelor, observandu-se umflaturi alungite cu mijlocul puternic adancit, in care se hranesc larvele. In zonele atacate paiul are vasele conducatoare distruse. Acest lucru determina franarea cresterii si inspicarii, coacerea prematura, reducerea numarului de boabe în spic.

Masuri de prevenire si combatere:

Viespea graului (Cephus pygmaeus)

Are o generatie pe an si ierneaza ca larva pe resturile vegetale de la suprafata solului. Adultii apar in perioada mai-iunie si depun ponta in zona internodului de sub spic. Dupa eclozare, larva roade continutul paiului. Spicele nu se mai dezvolta si se ingalbenesc. Precipitatiile si vantul pot duce la ruperea paiului si caderea spicelor.

Masuri de prevenire si combatere:

Nematodul graului (Anguina tritici)

Are o genetie pe an si ierneaza in stadiul de larva in boabele infestate. In contact cu umezeala, larvele ies si se raspandesc in cautarea plantelor tinere de grau. Larvele ajung în sistemul radicular, patrund in acesta, se urca in tulpini, se instaleaza in tecile frunzelor, si ierneaza. Plantele atacate se recunosc dupa talia mica, infratirea puterica si ingrosarea bazei tulpinii. Frunzele au culoare verde inchis, sunt rasucite si ondulate. In urma atacului, boabele sunt transformate in gale rotunjite si au o culoare brun-negricioasa.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cerealele paioase vor reveni pe acelasi teren dupa 3-4 ani;
  • aplicarea ingrasamintelor sub braza, pentru a creste rezistenta plantelor;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • folosirea de samanta certificata si conditionata;

Paduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum)

Are 15-20 de generatii pe an si ierneaza ca ou pe grau sau pe specile spontane. Adultii si larvele colonizeaza frunzele si tulpinile, sugand seva din tesuturi. Frunzele atacate, prezinta pete de culoare rosie, se rasucesc, iar apoi se usuca. Atacurile puternice din toamna determina uscarea plantelor, iar in perioada formarii boabelor determina scaderea productiei.

Masuri de prevenire si combatere:

  • se recomanda semanatul la epoca optima;
  • distrugerea buruienilor;
  • aplicarea tratamentelor atunci cand pe o planta se gasesc mai mult de 10 indivizi; Exemple de produse: Confidor Energy, Mavrik, Nurelle D, Actara, Biscaya;