Bolile porumbului

VIROZE: Mozaicul european produs de European maise mosaic virus

Aceasta boala apare preponderent in anii secetosi si caldurosi. Simptomele reprezentative apar cand plantele au talia de 50-60 cm. La baza frunzelor tinere apar pete de culoare verde-deschis. Boala evolueaza, petele se unesc si formeaza dungi de culoare galbena, paralele cu nervurile. Astfel, planta capata un aspect mozaicat. De asemenea, plantele atacate au talia redusa, sunt sterile sau produc cantitati mici de seminte. Transmiterea acestui virus este realizata de catre costrei. Boala ierneaza in rizomii de costrei, iar in primavara afidele transporta virusul pe plantele de porumb.

Masuri de prevenire si combatere:

  • combaterea costreiului cu erbicide specifice;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • combaterea afidelor care sunt raspunzatoare de transmiterea virozei;

BACTERIOZE: Putregaiul moale al tulpinilor de porumb produs de ciuperca Erwinia chrysanthemi pv. zeae

Boala se manifesta pe tulpina. Astfel pe zonele aflate in aproprierea nodurilor apar pete de 10-20 cm, inchise la culoare. Tesuturile atacate se descompun, iar planta isi pierde rezistenta mecanica. Frunzele aflate deasupra locului atatacat se usuca, iar radacinile capata o culoare rosiatica si sunt sfaramicioase.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • cultivarea hibrizilor rezistenti;
  • folosirea de samanta certificata, provenita dintr-o sursa sigura;

MICOZE: Putregaiul tulpinilor si stiuletilor (fuzarioza) produs de ciuperca Giberrella zeae

Boala isi face prezenta in zonele temperate si umede. In Romania apare in toate zonele geografice. Boala ataca plantele inca din faza de plantula. Atacul pe tulpina se manifesta pe internodiile bazale. Aceastea se ingalbenesc, apoi devin brune. Atacul cel mai frecvent este inregistrat pe stiuleti. Acestia sunt acoperiti de un mucegai roz, iar boabele sunt invadate de miceliu. Semintele au facultatea germinativa scazuta si sunt sistave. In conditii de umiditatea ridicata, stiuletii putrezesc in intregime. Porumbul atacat de fuzarioza este toxic si poate produce intoxicatii oamenilor si animalelor. Transmiterea de la un an la altul se realizeaza prin samanta infectata si prin miceliu ce ramane pe resturile vegetale sau pe sol.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • tratamente chimice la samanta; Exemple de produse: Kinto Duo, Vitavax;

Înflorirea albă a boabelor - Gibberella fujikuroi

  • pe plăntuţele în curs de răsărire se observă un putregai al rădăcinilor, care face ca plantele să se veştejească şi apoi să se usuce.
  • la plantele în faze mai avansate de vegetaţie se manifestă un putregai al bazei tulpinii şi al rădăcinilor care se brunifică şi, pe timp umed, se acoperă cu un mucegai de culoare roză.
  • atacul pe ştiuleţi este cel mai cunoscut şi mai păgubitor, manifestându-se prin crăparea boabelor în faze aproape de maturitate.
  • boabele infectate pot fi izolate sau grupate când atacul este mai puternic şi sunt acoperite cu un mucegai roz constituit din miceliul şi conidiile ciupercii.
  • puterea de germinaţie a boabelor infectate scade, greutatea absolută este mai redusă şi, în condiţii de păstrare necorespunzătoare, boala poate continua să se manifeste şi în depozite

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • tratamente chimice la samanta; Exemple de produse: Kinto DuoVitavax;

Putregaiul tulpinilor şi ştiuleţilor - Gibberella roseum

  • în faza de răsărire plantulele pot fi invadate de miceliul din sol
  • în faza apariţiei mătăsii şi a paniculului, atacul se manifestă pe rădăcini şi în zona bazei tulpinii, care putrezesc, capătă o culoare roşiatică-violacee, iar primele înternoduri de la baza plantei putrezesc şi se acoperă cu un miceliu de culoare roză.
  • în secţiuni longitudinale prin tulpină se observă măduva descompusă şi colorată în roşu-violaceu, datorită prezenţei miceliului ciupercii. Datorită greutăţii plantelor, tulpinile se frâng de la bază, ceea ce îngreunează recoltatul mecanizat.
  • pe ştiuleţi, sub pănuşi, se dezvoltă un miceliu alb cu nuanţă roză-rubinie care acoperă boabele. Boabele năpădite de miceliu se colorează şi ele în roşu-rubiniu, capacitatea lor germinativă scade şi greutatea este mai mică.
  • porumbul atacat de fuzarioză este toxic şi poate produce intoxicaţii grave, dacă este administrat în hrana animalelor, mai ales a porcilor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • tratamente chimice la samanta; Exemple de produse: Kinto DuoVitavax;

Tăciunele comun - Ustilago maydis

  • atacul de tăciune comun se manifestă pe toate organele aeriene ale plantei, sub formă de tumori de mărimi diferite, în care se află masa de clamidospori ai ciupercii.
  • atacul mai păgubitor este cel de pe ştiuleţi şi pe tulpini, care afectează producţia în mai mare măsură.
  • tumorile sunt la început albe-sidefii, iar la maturitate devin brune, cu aspect pergamentos; în această fază se pot sparge şi pune în libertate sporii bruni.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • tratamente chimice la samanta; Exemple de produse: Kinto DuoVitavax;

Tăciunele ştiuleţilor şi paniculelor de porumb - Sorosporium holci-sorghi

  • după apariţia inflorescenţelor mascule şi femele se constată că acestea sunt total sau parţial transformate într-o masă neagră de clamidospori.
  • paniculele sunt deformate, bacteile florilor sunt mai dezvoltate, iar ştiuleţii au formă globuloasă sau conică şi rămân înveliţi între pănuşi până aproape de maturitate, când acestea se îndepărtează şi permit să se vadă masa de clamidospori.
  • din ştiuletele atacat nu rămân decât fasciculele de vase conducătoare sub forma unor firişoare albe.
  • plantele atacate sunt mai mici şi ajung la maturitate cu întârziere.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • tratamente chimice la samanta; Exemple de produse: Kinto DuoVitavax;

Rugina porumbului - Puccinia sorghi

  • atacul apare spre sfârşitul vegetaţiei sub formă de pete gălbui pe ambele feţe ale limbului pe care se formează pustule eliptice de circa 1 mm, de culoare brun-deschisă, risipite sau grupate;
  • la început sunt acoperite de epidermă, apoi descoperită prin sfâşierea acesteia, când uredosporii sunt puşi în libertate.
  • pustulele cu teleutosporii sunt brune-negricioase la început lucioase şi apoi pulverulente, formate pe frunze, teci şi rar pe tulpini.

Masuri de prevenire si combatere:

Putregaiul uscat al ştiuleţilor - Nigrospora oryzae

Atacul apare pe ştiuleţi în faza de maturare a acestora şi se poate constata şi în timpul păstrării în depozite. Rahisul ştiuleţilor atacaţi putrezeşte uscat, aceştia devenind sfărâmicioşi şi de culoare cenuşie-murdară. Boabele sunt şiştave, îşi pierd luciul caracteristic, sunt uşoare şi cu facultatea de germinaţie scăzută. In alveolele de pe rahis, cât şi la baza boabelor, se observă, cu lupa, aglomerări de spori negri.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • tratamente chimice la samanta; Exemple de produse: Kinto DuoVitavax;

Pătarea cenuşie a frunzelor - Helminthosporium turcicum

  • pe frunzele în diferite stadii ale plantei apar pete galbene-cenuşii sau mate, cu o margine mai închisă, alungite în direcţia nervurilor, izolate sau confluente.
  • în dreptul petelor se formează un praf cenuşiu, alcătuit din conidioforii şi conidiile agentului patogen.
  • ţesuturile atacate se necrozează şi, în cele din urmă, se sfâşie.
  • petele pot atinge dimensiuni între 2-3, până la 10-12 cm lungime şi 0,5-2 cm lăţime.
  • pe pănuşi pot apărea pete asemănătoare cu cele de pe frunze.

Masuri de prevenire si combatere:

Putregaiul uscat al tulpinilor şi ştiuleţilor – Diplodia zeae

  • internodurile tulpinilor atacate se colorează în verde-gălbui şi ulterior în brun; măduva devine spongioasă şi apoi se descompune, rămânînd neatacate numai vasele conducătoare, ca nişte fire albe.
  • tulpinile se frâng de la bază sub greutatea plantelor, mai ales pe timp de furtună.
  • frunzele plantelor bolnave au culoarea verde-cenuşie, iar pe teci se observă pete roşii-purpurii până la brun-închis; acestea se extind la noduri şi pe porţiunile bazale ale internodurilor.
  • pănuşile ştiuleţilor atacaţi devin albicioase şi sunt lipite unele de altele.
  • la baza ştiuletelui se observă un miceliu fin albicios, care pătrunde în rahis şi îl descompune.
  • boabele de pe aceşti ştiuleţi sunt sfărmicioase, uscate şi puterea lor germinativă este compromisă. Pe organele atacate se formează fructificaţiile ciupercii – picnidiile – sub forma unor puncte negre.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • tratamente chimice la samanta; Exemple de produse:  Kinto DuoVitavax;

Daunatorii porumbului

Viermele vestic al radacinilor de porumb

Viermele vestic al radacinilor de porumb (Diabrotica virginifera virginifera). Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca ou, in stratul superficial al solului, in aproprierea plantelor de porumb. Larvele apar in luna mai si se hranesc cu radacinile de porumb. In urma atacului, sistemul radicular este distrus si apare fenomenul de cadere a plantelor. Adultii perforeaza frunzele, iar apoi se hranescu cu polen si matase.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • utilizarea capcanelor feromonale pentru a evita imperecherea adultilor;
  • aplicarea tratamentelor chimice daca pe o planta se gasesc mai mult de 10 adulti; Exemple de produse: Faster, Fury, Decis;

Sfradelitorul porumbului

Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca larva in cocenii de porumb. Adultii apar la sfarsitul lunii iunie si depun ponta pe partea inferioara a frunzelor. Dupa eclozare, larvele se hranesc cu paniculul plantei, iar apoi patrund in interiorul tulpinii si consuma maduva. In urma atacului, dezvoltarea plantei este incetinita.

Masuri de prevenire si combatere:

  • arderea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • aratura adanca de toamna;
  • cultivarea hibrizilor rezistenti;
  • cand 50 % din plante prezinta perforatii se aplica insecticide; Exemple de produse: Fury, Fastac, Biscaya, Faster;

Gandacul negru al porumbului (Pentodon idiota)

Are o generatie la trei ani si ierneaza ca larva sau adult in stratul superficial al solului. Adultii ataca planta in diverse stadii de dezvoltare. Acestia rod cavitati in zona coletului provocand intreruperea circulatiei sevei in planta. In urma atacului plantele se ofilesc. Atacul se manifesta in vetre, iar larvele nu sunt periculoase.

Masuri de prevenire si combatere:

Omida fructificatiilor (Helmicoverpa armigera armigera)

Are 2-3 generatii pe an si ierneaza ca larva in sol. Este o specie polifaga ce ataca peste 120 de specii de plante cultivate. Larvele consuma initial matasea apoi boabele din varful stiuletilor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • evitarea monoculturii;
  • aratura adanca de vara;
  • tratamente chimice cu: Fury, Fastac, Biscaya;

Buha semanaturilor (Agrotis segetum)

Dezvolta doua generatii pe an si ierneza ca larva in sol. Este o speciu polifaga ce poate mai multe specii de plante (sfecla de zahar, florea soarelui, grau, orz). Larvele se hranesc initial cu partile aeriene, apoi patrund in sol si rod galerii in zona coletului. In urma atacului, plantele mor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • aratura adanca de toamna;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • tratamente aplicate in vegetatie. Exemple de produse: FuryFastacBiscaya;

Ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollos)

Are o generatie pe an si ierneaza ca adult in sol. Adultii apar la sfarsitul lunii martie, cand temperaturile depasesc 9 grade Celsius. Este o specie polifaga, dar cele mai mari pagube le produce la culturile de porumb si floarea soarelui. Adultii rod frunzele inca din faza de rasarire. Dupa ce planta a format 4 frunze adevarate, aceasta insecta nu mai pune probleme.

Masuri de prevenire si combatere:

  • tratamentul semintelor inainte de semanat; Exemple de produse: Seedoprid.
  • aratura adanca de iarna;
  • semanat timpuriu;
  • tratamente aplicate in vegetatie. Exemple de produse: Calypso, Actara, Mospilan, Decis;

Lacusta calatoare (Locusta migratoria)

Este o specie polifaga ce prezinta o plasticitate ecologica ridicata. Dezvolta o singura generatie pe an si ierneaza ca ou in stratul superficial al solului. Este o specie polifaga ce ataca agresiv cele mai multe plante de cultura. Ataca partile aeriene, lasand intacte tulpinile groase si tari. Este o specie foarte periculoasa si greu de combatut, deoarece ataca sub forma de colonie. Astfel, in cateva ore poate distruge zeci de hectare de cultura.

Masuri de prevenire si combatere:

  • monitorizarea populatie de lacuste daca culturile se afla in apropierea zonelor de risc. Exemplu: Delta Dunarii.
  • aplicarea tratamentelor la avertizare; Exemple de produse: Decis, Proteus.
  • tratamente aplicate in vegetatie. Exemple de produse: Proteus 110, Decis;

Viermii sarma (Agriotes spp)

Aceste insecte sunt larvele gandacilor pocnitori. Aceastia ierneaza in sol ca larva de diferite varste si dezvolta o generatie la 4-5 ani. Viermii sarma sunt foarte periculosi deoarece atacul lor nu poate fi identificat rapid. Aceastia consuma sistemul radicul, iar planta se ofileste si moare.

  • aratura adanca de toamna;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat. Exemple de produse: Seedoprid
  • cultivarea in rotatie a unor specii mai putin atacate (mazare, fasole, soia, rapita, mustar);
  • aplicarea ingrasamintelor minerale, care au actiune nociva asupra lor;
  • aplicarea tratamentului la seminte cu: Nuprid AL 600FS;

Paduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum)

Are 15-20 de generatii pe an si ierneaza ca ou pe orz sau pe specile spontane. Adultii si larvele colonizeaza frunzele si tulpinile, sugand seva din tesuturi. Frunzele atacate, prezinta pete de culoare rosie, se rasucesc, iar apoi se usuca. Atacurile puternice din toamna determina uscarea plantelor, iar in perioada formarii boabelor determina scaderea productiei.

  • se recomanda semanatul in epoca optima;
  • distrugerea buruienilor;
  • aplicarea tratamentelor atunci cand pe o planta se gasesc mai mult de 10 indivizi; Exemple de produse: Confidor Energy, Mavrik, Nurelle D, Actara, Biscaya;